De ce fug copiii de consilierii școlari. Cum își aleg elevii liceul în anul 2024
0Deși nu au dat încă examenul de Evaluare Națională, cei mai mulți dintre elevii claselor a VIII-a se gândesc deja la liceul pe care îl vor urma. Planul a fost gândit din timp, iar familia și prietenii reprezintă factorii de influență cei mai importanți în luarea deciziei finale.
Este firesc, pe de-o parte, ca mama și tata să aibă un cuvânt important de spus, să fie consultați în acest sens, iar copilul să țină cont, în primul rând, de decizia lor. Pe de altă parte, însă, nu trebuie să uităm rolul extrem de important al consilierilor școlari care, pe baza unor evaluări complete, pot recomanda elevilor anumite direcții în carieră. Însă, potrivit specialiștilor din sistem, acest lucru nu se întâmplă aproape deloc, iar consilierul școlar există doar cu numele, lipsind din acest peisaj cu desăvârșire.
Asistăm în ultimi ani la un adevărat fenomen: mulți copii mediocri, de clasa a opta, încurajați de părinți care îi supraestimează, ajung să se înscrie la diferite licee teoretice, iar apoi au un parcurs academic dezastruos. Vorbim despre elevi cu note slabe la Evaluarea Națională și care, odată admiși la un liceu teoretic, cu greu fac față nivelului ridicat și cerințelor impuse de profesorii de acolo. Este și motivul pentru care unii dintre ei ori trec prin școală ca gâsca prin apă, ori chiar își abandonează ștudiile. Mai degrabă s-ar fi descurcat la o școală profesională însă, în timp ce multora le este rușine să învețe o meserie, alții consideră că acele meserii nu mai sunt de viitor. Nu că n-ar avea dreptate.
Potrivit studiului anual privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasele a VIII-a, întocmit de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) în anul școlar 2023-2024, 77% dintre elevii bucureșteni își aleg liceul după ce se consultă cu părinții. Concret, vorbim despre 7.688 de elevi, cei mai mulți din sectorul 6. În timp ce 3.606 elevi au decis singuri la ce liceu își vor depune dosarul, 3,498 s-au consultat înainte cu prietenii înainte de a face această alegere. În ceea ce-i privește pe profesori, diriginți sau consilieri școlari, aceștia nu au fost consultați aproape deloc. Puțin peste 2% dintre copii au ținut cont de recomandările lor.
Consilierii școlari, puțini și cu multe responsabilități
Robert Florea, directorul Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) a explicat pentru „Adevărul” că un consilier școlar ar putea face niște recomandări mai mult decât pertinente, dacă ar fi consultat în acest sens.
„Profesorul consilier școlar are o serie de atribuții și responsabilități. Printre acestea, dacă ne referim la tematici, avem autocunoaștere, stimă de sine, stil de viață sănătos, orientare în carieră etc. Consilierul se ocupă și de copiii cu CES, trebuie să acționeze și pentru prevenirea violenței în școli. În plus, mai are și ore la clasă. Toate acestea trebuie coroborate cu faptul că în România există foarte puțini consilieri școlari”, a explicat acesta situația.
Cel puțin până anul acesta, mai spune directorul CMBRAE, în medie, numărul elevilor alocați unui consilier școlar era de peste 1.300. Începând din acest an, au fost alocate la nivel național un număr în plus de posturi.
„La nivelul Municipiului București, de exemplu, numărul consilierilor a fost suplimentat cu 86 de posturi. Astfel, prin reorganizare, am ajuns undeva la o medie de aproximativ 1.000 de elevi la un singur profesor consilier școlar. Problema este că dacă acest consilier s-ar ocupa numai cu orientarea școlară și profesională a elevilor, atunci rolul său ar fi unul mult mai vizibil, mai important și mai băgat în seamă. Ori profesorul consilier nu face doar asta. Mai are și alte atribuții”. Prin urmare, este normal să nu reușească să interacționeze cu toți elevii, este normal să nu ajungă să-i cunoască pe fiecare în parte, să nu le știe problemele, evoluția școlară etc.
Consilierul școlar care să recomande elevilor un anumit liceu, o anumit profil, o anumită direcție în educația lor viitoare este mai mult decât necesar. Însă, deși aceste persoane, așa puține cum sunt, există, nimeni nu prea le cere ajutorul. De ce? Un alt motiv, pe lângă cel al numărului extrem de mic de consilieri școlari, ține de anumite situații particulare.
„Există situații în care părinții știu foarte bine ce anume ar trebui să facă acel copil. Există situații în care părinții nu știu și nici nu sunt neapărat interesați, iar atunci decizia o ia elevul în funcție de variabile care țin de mediul lui proxim: anturaj, mediu, prieteni, cunoștințe, etc. Mai sunt situații în care apar disonanțe și anume copilul își dorește ceva, părinții își doresc altceva. Iar consecințele se văd mai târziu. Este ceea ce noi numim abandon școlar la nivel universitar”, a mai precizat directorul Centrului de Resurse și Asistență Educațională.
Cum se efectuează testarea pentru carieră a elevilor
De ce avem nevoie de consilieri școlari? Pentru că există foarte mulți părinți care nu știu sau nu sunt interesați să-și încurajeze copiii către un sistem de învățământ superior precum liceul. Pentru că există situații în care elevii, deși ar vrea, nu știu pe ce drum să pornească și nu au nici susținerea familiei. Consilierul școlar ar face în aceste cazuri diferența dintre un copil pierdut din punct de vedere educațional și unul cu performanțe.
„Consilierul evaluează elevii pe parcursul anilor, le cunosc evoluția, știu exact ce li s-ar potrivi acelor copii în funcție de cunoștințele lor, aptitudinile dar și preferințele lor, explică Robert Florea. Monitorizarea acestor copii se face de-a lungul anilor, mai apune acesta. „Elevii sunt consiliați la nivel de grup, adică de clasă, sau la nivel individual, cu acordul părinților. Sunt testați printr-o platformă de testare dedicată strict orientării profesionale. Avem un contract cu un furnizor de pachete de testare pentru carieră și aplicăm aceste metode atât la nivel gimnazial cât și liceal. Problema este că nu poți obliga pe nimeni să se supună unei astfel de testări, mai ales că aceasta se face online, inclusiv de acasă. Este vorba despre un link pe care elevul îl poate accesa și completa de oriunde. Numai că nu o face mereu”, a mai declarat directorul Robert Florea, directorul Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. Prin urmare, pentru ca acest proces de orientare în carieră chiar să funcționeze, trebuie să fie implicați mai mulți actori: familia, copiii și cadrele didactice. Căci, doar cu o floare nu se face primăvară.
Potrivit studiului realizat de către reprezentanții instituției, elevii de clasa a VIII-a și-au ales liceul pe baza aptitudinilor personale, (46%) apoi pe criteriul „Apropierea școlii de casă” (33%) și apoi „Prestigiul școlii” (25%). Situația este neschimbată față ce cea de anul trecut. Unui consilier școlar îi revin 800 de elevi, în anul școlar 2023-2024, chiar și după repartizarea celor 1.200 posturi, conform datelor ministerului Educației. Peste jumătate dintre posturile noi au fost ocupate de profesori cu note între 5 și 6.99, potrivit edupedu.ro.