Creștere alarmantă a abandonului școlar. România, avertizată de Comisia Europeană. Profesorii dau vina pe măsurile Guvernului Bolojan

Datele prezentate în cel mai recent raport de țară al Comisiei Europene relevă o situație îngrijorătoare în ceea ce privește abandonul școlar din România, în ciuda eforturilor finanțate prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Programul sprijină în prezent 2.300 de școli, iar 45% dintre unitățile de învățământ incluse în primul val de finanțare au raportat o participare mai bună, rezultate mai ridicate la evaluările naționale și rate mai scăzute ale abandonului. 

Cu toate acestea, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația și formarea profesională a crescut în România până la 16,8%, revenind aproape la nivelul din 2020. 

În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a continuat să scadă, de la 10% la 9,1 %. Fenomenul rămâne deosebit de ridicat în mediul rural, acolo unde rata atinge 23,7 %, în timp ce în orașe este de doar 4,6%. De asemenea, în orașele mici și suburbii, abandonul școlar ajunge la 16,3 l%, afectând în continuare puternic populația romă, se arată în documentul citat.

Reprezentanții cadrelor didactice atrag însă atenția că măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan nu fac decât să accentueze această criză. 

 Marius Nistor, președintele Federației din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru  Adevărul că tot Comisia Europeană este cea care a constatat că măsurile asumate de Guvernul Bolojan, prin Legea 141/2025, au lovit puternic în salariații din învățământ. 

„Este aceeași Comisie, nu este alta. Toate măsurile de pe Legea 141, plus subfinanțarea cronică în sistemul educațional, duc la această rată a abandonului școlar. Pentru că, an de an, Parlamentul acesta, cu majoritatea actuală parlamentară sau cele trecute, n-au făcut altceva decât să proroge aplicarea articolului privind finanțarea sistemului de învățământ. Ori nu poți avea un învățământ modern fără să investești”, a declarat Marius Nistor.

Profesor: „Profesorii, părinții și elevii au ținut învățământul în picioare"

La rândul său, profesorul sindicalist Alexandru Mihalcea a susținut, într-o intervenție pentru Adevărul, că raportul Comisiei Europene nu aduce surprize. 

„Îmi amintesc că discutam cu colegii mei lideri de sindicat tocmai despre acest subiect și le spuneam că veți vedea cum datele despre abandonul școlar vor arăta consecințele reale ale comasărilor școlare. În anumite zone din România, comasările au determinat elevii să parcurgă kilometri întregi până la noua școală. Poate că niciunul dintre ei nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport sau poate că în acea zonă nici măcar nu există această posibilitate.

 În mediul rural este foarte dificil. Mai mult, în multe cazuri, în zone rurale, profesorii au fost nevoiți să organizeze ore cu două clase simultan. Acestea au fost condițiile în care au putut să desfășoare orele. Așadar, în anumite zone, guvernanții au transformat o situație deja dificilă din mediul rural într-una imposibilă. Din această cauză va crește și mai mult abandonul școlar. Probabil că va crește și rata de analfabetism. 

Noi nu investim în educație, dar ne mândrim cu vârfurile, cu olimpiadele, cu concursurile noastre și cu elevii și profesorii noștri. Realitatea este însă ridicolă. Guvernanții au vrut să distrugă acest an școlar, dar profesorii, părinții și elevii au ținut învățământul în picioare, așa cum au putut. În această situație, noi am demonstrat profesionalism”, a spus Alexandru Mihalcea.

Deciziile care pot duce la creșterea abandonului școlar

Legea nr. 141/2025 a crescut pragul minim de elevi necesar pentru ca o unitate de învățământ să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500 de elevi. În consecință, Ministerul Educației a anunțat că 507 unități școlare cu personalitate juridică vor deveni structuri arondate altor școli, ceea ce a generat proteste în rândul părinților și cadrelor didactice, îngrijorați de pierderea identității instituționale și de creșterea distanțelor de deplasare pentru elev 

De asemenea, în anul școlar 2025-2026, sistemul de burse a fost modificat. Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 732/2025, care reduce numărul categoriilor de burse de la șase la doar două: bursa de merit și bursa socială. Au fost eliminate complet bursele de excelență olimpică (care puteau ajunge până la 3000 de lei lunar), bursele tehnologice (300 de lei) și bursele pentru mame minore (700 de lei). Ministrul Educației de la acea vreme, Daniel David, a justificat măsura prin faptul că sistemul anterior de burse costa anual 7 miliarde de lei și era „nesustenabil” în contextul crizei economice. 

De asemenea, transportul rutier gratuit a fost restrâns prin legea nr. 141/2025, astfel încât doar liceenii navetiști mai beneficiază automat de gratuitate la transportul județean și interjudețean. Elevii din învățământul primar și gimnazial mai beneficiază de această facilitate doar în situații excepționale, cum ar fi atunci când nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu sau când urmează cursurile unei școli speciale sau vocaționale. 

Pe lângă aceste măsuri care afectează în mod direct elevii, Guvernul a mai vizat și profesorii prin anumite tăieri, slăbind actul de educație. Începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Această modificare a fost implementată fără o compensație salarială corespunzătoare și a avut un impact direct asupra volumului de muncă al cadrelor didactice. În plus, începând cu 1 septembrie 2025, tariful pentru plata cu ora a fost redus cu aproximativ 50% pentru toate cadrele didactice, prin raportarea acestuia la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, nu la norma didactică specifică. Conform noii legislații, plata cu ora a scăzut la 30-40 de lei, de la aproximativ 75-80 de lei în anul anterior. 

Pe 23 octombrie 2025, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern care reduce numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat cu 14.048, de la 307.900 la 293.852. Deși Ministerul Educației a susținut inițial că vor fi desființate doar norme libere, neocupate, nota de fundamentare a proiectului preciza că posturile vizate erau „ocupate cu personal”. Decizia a venit la 20 de zile după ce proiectul fusese pus în dezbatere publică, fără o analiză de impact detaliată asupra sistemului educațional.