Coaliția pentru educație cere o revizuire a proceselor de învățare și evaluare: „La nivel de sistem, este nevoie de mai multă claritate”
0Având în vedere rezultatele la simularile de Evaluare Națională și la testările PISA, federația „Coaliția pentru educație” cere revizuirea proceselor de învățare și evaluare.
Sinteza publicată de Ministerul Educației arată că la Matematică 60% dintre elevi nu au obținut nota 5, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. În schimb, la Limba Română, situația este „relativ mai bună": doar 26% au luat note sub 5, însă 57% au note sub 7.
„Aşa cum am constatat în vara anului trecut, după Evaluarea Naţională din 2023, dacă la Limba română se remarcă o tendinţă de formulare a subiectelor spre formarea de competenţe, cu subiecte mai apropiate de testele internaţionale de tip PISA, la Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viaţa reală şi mai motivantă. Reamintim că la testarea PISA din 2022, la proba de matematică, 49% dintre elevii de 15 ani din România nu au atins nivelul de competenţă de bază, lucru care ilustrează calitatea scăzută a educaţiei", reiese dintr-un comunicat transmis de federaţie, potrivit Agerpres.
Totodată, organizația trage un semnal de alarmă și asupra creşterii „gradului de inechitate" în privinţa rezultatelor în funcţie de statutul social, economic şi cultural al părinţilor. Deoarece testarea PISA a arătat că „un procent redus de elevi dezavantajaţi" a reuşit să obţină rezultate bune. De asemenea, la examenul de Evaluare Naţională din 2023 aproape 40% dintre elevii din mediul rural au avut media sub 5, faţă de 14% în mediul urban.
Acesta este motivul pentru care federația cere un sistem educaţional echitabil, care promovează învăţarea autentică şi dezvoltarea competenţelor potrivit profilului absolventului, precum şi pentru o evaluare continuă „formativă şi standardizată", care să pună accentul pe progresele realizate de fiecare elev în ceea ce priveşte dezvoltarea de competenţe. Mai mult decât atât, „examenele cu miză mare”, în forma actuală, „nu fac decât să pună presiune excesivă atât pe copii, cât şi pe profesori". De altfel, această abordare inadecvată „încurajează în continuare concentrarea doar pe materiile de examen şi industria meditaţiilor", mai spune federația.
„La nivel de sistem, este nevoie de mai multă claritate şi coerenţă, astfel încât evaluarea să servească la acordarea de feedback personalizat elevilor şi la realizarea unor planuri de intervenţie personalizate şi realiste pentru a obţine şi evidenţia progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de învăţământ obligatoriu. În România, din păcate, testările naţionale de pe parcurs (evaluările de la clasa II-a, a IV-a şi a VI-a), unde s-a încercat o abordare mai apropiată de cea din testările PISA, cu accent pe competenţe (înţelese ca o sumă de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini relevante pentru viaţa reală), încă nu sunt valorificate în acest sens. În contextul reformei curriculare, ar trebui să existe o legătură între examenul de Evaluare Naţională de la finalul clasei a VIII-a şi testările respective", se arată în comunicat.
Federaţia Coaliţia pentru Educaţie susţine şi regândirea mecanismului de tranziţie de la gimnaziu la liceu, prin care „să se pună accent pe portofoliul elevului şi mai puţin pe examene cu miză mare". Și evidențiază nevoia unor „progrese concrete” în ceea ce privește curriculumul, interdisciplinaritatea și formarea continuă a cadrelor didactice, printre altele.