Analiză Bac 2025, sesiunea de toamnă. Subiectele la Istorie, considerate prea ușoare de profesori. Ghid de rezolvare

Subiectele de la proba de Istorie a Bacalaureatului de toamnă sunt considerate „banale” de către profesori și cu un grad de dificultate mult mai scăzut, comparativ cu cele de ale sesiunii de vară.

 Profesorul Corneliu Riegler, de la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, a comentat și rezolvat subiectele de Bacalaureat ale probei obligatorii a profilului, de marți, 12 august. 

Acesta a adus, totodată, critici către Ministerul Educației, afirmând că gradul de dificultate al subiectelor a fost scăzut intenționat, pentru a obține rezultate „fals pozitive”.

„Subiectele au fost accesibile și mult mai ușoare decât în sesiunea de vară. Li s-au dat niște teme banale. Spre exemplu, la subiectul I, li s-au dat bătălii și tratate ale domnitorilor din Evul Mediu. La subiectul II li s-a dat Războiul de Independență. Niște teme accesibile și unui elev de clasa a IV-a. La subiectul III a fost Comunismul. De câte ori pică perioada comunistă la eseu se iau note exagerat de mari. E clar că ministerul vrea să obțină, artificial, rezultate mari”, spune dascălul.

Nota maximă, cu minim de efort

Întrebat dacă elevii au posibilitatea de a obține note mari fără eforturi semnificative, profesorul Riegler a dat vedictul: se pot apropia de 10, cu minim de conștiinciozitate.

„Dacă știu să scrie, vor lua notă de trecere fără niciun fel de problemă. Cu o minimă conștiinciozitate, se putea lua ușor peste 9.50.”

În cele aproape patru decenii la catedră, profesorul afirmă că niciodată nu a mai văzut subiecte atât de ușoare, dar și că acest lucru a fost voit.

„În 36 de ani de când predau, n-am văzut subiecte atât de ușoare! În ceilalți ani, la istorie, subiectele din sesiunea a doua aveau același grad de dificultate ca și în prima. Acum, e clar că gradul de dificultate a fost scăzut intenționat”, spune Corneliu Riegler.

Care ar fi una dintre diferențe?

„Le-au dat perioade mari de timp, spre deosebire de alți ani- nu li se dădea tot Evul Mediu sau un secol întreg”, a remarcat profesorul de istorie.

Rezolvarea integrală a Subiectului III - „Și dacă te uitai la televizor știai să rezolvi”

La Subiectul III a picat Comunismul. Perioada selectată a fost 1947-1985, adică de la abdicarea Regelui Mihai I până în 1985, cu patru ani înainte de căderea regimului lui Ceaușescu.

Prima cerință le pretindea elevilor unui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948 și menționarea a două aspecte cu privire la acesta.

Corneliu Riegler: „În primul rând, în 1947 aveau chiar abdicarea Regelui Mihai I și proclamarea Republicii Populare Române, în aceeași zi. În 1948, aveau trei evenimente majore și anume: adoptarea Constituției, care activa forma de guvernământ, din monarhie în republică și numele țării, din Regarul României în Republica Populară Română. Aveau naționalizarea, decretul care a transformat economia României din inițiativă privată în economie de stat centralizată. Tot în 1948, înființarea Securității: poliția politică a regimului comunist, înfiinață după model sovietic. Iată că aveau o cerință, care de departe, dispunea de cinci rezolvări la îndemână. Și dacă te uitai la televizor știai să rezolvi”

A doua cerință: menționarea a două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960

Corneliu Riegler: „Avea o multitudine de rezolvări. În 1949, aderarea României la CAER (Organizația economică înființară de URSS cu statele socialiste din Europa).

În 1955, România aderă la ONU. În același an, aderă la Pactul de la Varșovia.

În 1956, participarea la reprimarea Revoluției din Ungaria.

În 1958, retragerea trupelor sovietice.”

A treia cerință: O practică politică din România, în perioada 1961-1975

Corneliu Riegler: „1961 este sfârșitul perioadei lui Dej, 1975, începutul perioadei lui Ceaușescu.

E clar că este vorba despre regimul comunist. Ei puteau alege orice practică totalitară: cenzura, poliția politică (Securitatea), activismul, eliminarea opoziției, cultul personalității.”

Ultima cerință se referea la politica externă promovată de România în perioada 1965-1985

Corneliu Riegler: „Aici, foarte la îndemână, puteau să aleagă protestul lui Ceaușescu față de invazia cehoslovacilor, în 1968. Puteau să aleagă relațiile lui Ceaușescu cu Occidentul. Vizita lui Charles de Gaulle la București și Craiova, din 1968, de acolo am și primit patentul de fabricație pentru automobilele Dacia. În 1969, vizita lui Richard Nixon la București. În 1978, vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie, când s-a plimbat cu Regina Elisabeta în caleașcă.”

Rezultate fals-pozitive. „O manevră mârșavă”

Una dintre concluzii ar fi că fiecare cerință avea cinci posibilități de rezolvare, la îndemâna oricui. Profesorul Riegler încheie însă cu o acuzație dură și anume, faptul că statul vrea să își ascundă incompetența, în privința sistemului de învătământ.

„E o manevră mârșavă, pentru că ministerul vrea să își ascundă incompetența și declinul educației. Dând subiecte extrem de ușoare vor apărea rezultate fals pozitive”, este de părere profesorul.