Exclusiv Viktor Orbán sau Péter Magyar? Cine ar fi mai bine pentru România să câștige: „Să nu ne așteptăm la o schimbare radicală”

Vecinii noștri de la vest, ungurii, își aleg viitorii conducători dintre Viktor Orbán și Péter Magyar, respectiv FIDESZ și TISZA. Politologul Sorina Soare, de la Universitatea din Florența, explică, pentru „Adevărul”, cine pornește cu prima șansă și ce relevanță au pentru România aceste alegeri.

Ungurii de pretutindeni vor afla duminică, 12 aprilie, după închiderea urnelor, dacă Viktor Orbán și FIDESZ vor supraviețui și acestor alegeri și vor rămâne la putere sau dacă TISZA lui Péter Magyar preia puterea. Cu câteva ore înainte de deschiderea urnelor, cele mai multe dintre sondajele de opinie dădeau opoziția cu un avans confortabil în fața formațiunii conduse de Orbán. Asta nu înseamnă că Magyar și fanii săi pot scoate deja șampaniile puse la rece.

Există însă și argumente în favoarea actualului premier ungar și a FIDESZ. Ungaria are un sistem mixt - uninominal plus liste - care favorizează masiv partidul cel mai mare prin „voturile de compensare” ale învingătorilor. Chiar și cu un vot popular strâns, FIDESZ ar putea reține puterea datorită modului în care sunt desenate circumscripțiile.

Sorina Soare, specialistă în politică comparată la Universitatea din Florența, a vorbit cu „Adevărul” despre alegerile din Ungaria și a explicat în ce fel poate fi afectată sau nu România de rezultatul lor. 

De ce sondajele devin tot mai irelevante

„Din câte am înțeles, situația este foarte puțin clară în momentul de față în Ungaria. Există foarte multă mobilizare, aș putea spune, atât în câmpul lui Orbán, cât și în câmpul lui Magyar, dar, în același timp, nu se știe foarte bine cum se poate ajunge la o victorie solidă și tradusă în mandate, tradusă în guvern efectiv”, spune Sorina Soare, expertă ale cărei interese sale de cercetare mai includ partidele politice, procesele de democratizare și populismul european.

Ea amintește că tot mai frecvent rezultatele sondajelor preelectorale diferă substanțial de cele ale alegerilor. E un detaliu, spune Sorina Soare, mai ușor de remarcat atunci când alegătorii se mobilizează și se prezintă la urne în număr mare, peste cel estimat.

„Așa a fost și în Slovenia, nu doar în România. Până cu câteva zile înainte de alegeri, partidele, să zicem, radicale păreau să fie avantajate, dar apoi au câștigat liberalii. Participarea este sigur un element foarte important. Cu cât crește participarea, cu atât e mai greu de prevăzut care vor fi rezultatele. Inclusiv în situația din Italia de acum două săptămâni, nimeni nu s-a așteptat să fie o participare la referendum atât de mare și nimeni nu îndrăznea să se exprime care este câmpul care va câștiga. Pentru că nu ai cum să știi cine s-a mobilizat mai mult. Eu cred că aceasta este situația și în Ungaria”, adaugă ea.

Maghiarii din România vor vota FIDESZ

În ce privește ungurii din alte țări, dar cu drept de vot, Sorina Soare consideră că cei mai mulți vor vota cu FIDESZ.

„Ceea ce știm e că la nivel de comunități, de coetnici, se vor mobiliza cel mai mult susținătorii lui Viktor Orbán. Ați văzut și la noi, în Transilvania, inclusiv celebrități precum Laszlo Bölöni, dar și cluburile de fotbal și chiar UDMR și-au făcut publică susținerea pentru acesta”, mai spune Sorina Soare.

În schimb, sprijinul așteptat de peste Atlantic din partea lui Donald Trump și a conservatorilor americani a rămas unul declarativ, chiar dacă JD Vance s-a deplasat personal la Budapesta și făcut o serie de declarații pro-Orbán. Asta înseamnă că deși Statele Unite au încercat să-i ofere un anumit tip de susținere lui Viktor Orbán, iar Bruxelles-ul l-a susținut pe adversarul său, sprijinul nu a depășit anumite limite.

„Sigur, Statele Unite, cu excepția Argentinei lui Milei, nu s-au implicat totuși economic în susținerea altor partide conservatoare și nici în campanii, ceea ce cel puțin așa pare până în momentul de față, inclusiv cu Viktor Orbán. Da, americanii sunt prezenți pe teritoriu, îi susțin verbal, dar nu intervin mai mult decât atât. Ceea ce înseamnă că există încă o dimensiune foarte pragmatică în politică, în ce privește Statele Unite”, explică ea.

Péter Magyar e și mai naționalist ca Orbán

În ce privește România, nu este foarte clar dacă țara noastră ar avea de beneficiat și în ce măsură din victoria unuia dintre cei doi, Viktor Orbán sau Péter Magyar. Ultimul a surprins într-o măsură cu declarații din care a răzbătut naționalismul, un naționalism chiar mai pronunțat decât în cazul lui Orbán. A dovedit-o și cu marșul său din România, când a ajuns la Oradea și Arad, în încercarea de a mobiliza electoratul care vota în Ungaria.

„Este adevărat că Magyar are și el un discurs naționalist. Acest lucru este unul dintre elementele care ar putea explica succesul său politic în Ungaria. Și de aceea îi este mai ușor să câștige poate și alegerile, pentru că este credibil pe anumite teme naționale”, punctează experta.

De altfel, Péter Magyar și-a arătat „colții” spre Ucraina. Deși se declară pro-european convins, iar Viktor Orbán l-a acuzat că ar fi omul lui Volodimir Zelenski, Magyar s-a remarcat în câteva situații și prin declarații belicoase la adresa ucrainenilor. De altfel, Péter Magyar a spus și că Ungaria va continua să fie o țară pragmatică, urmărindu-și interesele, iar dacă acestea o vor cere, va colabora și cu Rusia.

„O eventuală victorie a lui Magyar nu va fi însemna o ruptură completă față de stilul lui Orbán. Singurele aspecte pozitive ar fi că legătura Ungariei cu Bruxelles-ul va fi mai bună, că el va accepta ca Uniunea Europeană să ajute Ucraina, că nu se va mai opune. Magyar va fi mai apropiat și mai deschis să negocieze cu Bruxelles-ul. Însă nu trebuie să uităm că în foarte multe teme el este aliniat perfect cu Orbán”, mai afirmă Sorina Soare.

Ce se poate schimba și ce nu în Ungaria

„Această aliniere este explicabilă și prin faptul că ambii se adresează și unui electorat mai naționalist”, explică ea.

Însă chiar și așa simpatizanții români ai lui Péter Magyar ar putea să aibă parte de o surpriză neplăcută.

„Magyar nu poate fi prietenul Ucrainei „pe de-a întregul”, ca să spun așa. Și să nu uităm că și în România, în paranteză fie spus, există chestiunea minorităților, există anumite sensibilități. E foarte greu să fii în această zonă „prieten” cu cineva, pentru că au fost multe traume istorice. Și continuă să rămână anumite traume istorice care sunt vehiculate politic. De aceea nu cred că trebuie să ne așteptăm la o schimbare radicală din punctul de vedere al agendei politice în Ungaria, indiferent cine va forma viitorul guvern”, este de părere Sorina Soare.

Péter Magyar ar putea în schimb să aibă o poziție diferită față de minoritățile sexuale și să răspundă favorabil unor solicitări de la Bruxelles față de care Orbán a fost de regulă reticent.

„Va fi o schimbare față de drepturile de bază ale unei democrații liberale, fără niciun dubiu, dar nu o schimbare de conținut radical. Și nu e vorba numai de naționalism, ci inclusiv de o poziție pragmatică. Asta înseamnă că, având în vedere campania făcută de FIDESZ și de Orbán împotriva lui Magyar, o campanie care îl prezintă ca fiind amicul lui Zelenski și al lumii occidentale, Magyar este obligat să reacționeze pentru a nu pierde electorat. Deci e și o dimensiune strategică acolo”, mai spune ea.

Viktor Orbán, între „putinist” și lider model

În ce privește dezbaterea care există cu privire la Viktor Orbán, în care adversarii săi îl acuză că ar înclina Ungaria Rusiei lui Putin, în timp ce votanții FIDESZ susțin că acesta face ceea ce trebuie să facă pentru ca Ungaria să poată supraviețui în condițiile dificile de acum, Sorina Soare nuanțează. În opinia sa, mai aproape de adevăr s-ar afla criticii lui Viktor Orbán, chiar dacă acesta nu poate fi descris exclusiv în alb și negru.

Votanții săi susțin că Ungaria nu poate fi prietena unei țări precum Ucraina, care asuprește comunitatea maghiară de pe teritoriul ei. Și tot ei susțin că Orbán urmărește exclusiv interesele țării sale și din acest motiv face anumite concesii Rusiei, pentru a avea acces la petrol și gaze fără de care economia țării sale ar da faliment, iar țara ar fi cuprinsă de haos. În sfârșit, adversarii politici îl acuză de servilism față de Putin. Sorina Soare explică:

„Eu cred că este și foarte multă strategie și pare că Ungaria nu-și poate permite o ruptură completă de Rusia, are nevoie de resurse pe care altfel nu știm cine i le-ar asigura. Fiindcă Ungaria nu beneficiază de resurse naturale. Pe de altă parte, să nu uităm, Orbán era unul dintre cei mai critici atunci când a fost depusă coroana la mormântul lui Imre Nagy în '89. Acum cred că a uitat oarecum sau nu vrea să-și amintească. Iar dacă ne referim la cele relatate de presă, inclusiv la discuția dintre ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, și Lavrov al Rusiei, există multe elemente care arată că Orbán e totuși prea apropiat de Rusia”, susține Sorina Soare.

Suspans până la capăt

Pentru alegerile de duminică, 12 aprilie, TISZA pornește aparent cu prima șansă în Ungaria. Chiar și așa, suspansul se va menține până spre orele nopții, mai ales că sistemul de vot din Ungaria poate conduce la o situație în care un partid câștigă votul popular, dar nu ajunge la putere și nu poate forma un guvern, dacă nu obține o majoritate de două treimi. Acesta ar fi scorul minim, consideră unii analiști, pentru ca Péter Magyar, dacă ar fi să câștige, să poată trece la reforme radicale și să schimbe ceva.

Nu în ultimul rând, așa cum s-a văzut la alegerile din România, sondajele preelectorale pot fi influențate de efectul de dezirabilitate socială, adică de tendința respondenților – sau al unora dintre ei - de a declara ceea ce, într-un anumit context, pare a fi dezirabil social.

„Spirala tăcerii” și „votantul timid”

Un alt detaliu care poate influența alegerile și poate face ca rezultatul final să fie complet diferit de cel al sondajelor ține de așa-numita spirală a tăcerii, adică tendința unora dintre cei care iau parte la sondaje să nu fie sinceri când își declară opțiunile de vot, pentru a nu fi cădea într-un anumit oprobiu public.

România, de altfel, nu a fost singura țară în care aceste efecte au făcut ca rezultatul de pe hârtie din sondajele preelectorale să difere de cele final. În Statele Unite, politologii au vorbit despre ceea ce au numit „shy Trump voter” (votantul timid al lui Trump, care își ascunde simpatia pentru liderul de la Casa Albă), iar în Marea Britanie „shy Tory voter” - votantul timid al conservatorilor).