Melania Trump a încercat să închidă subiectul Epstein, dar a ajuns să-l readucă în prim-plan. Declarația primei doamne ar putea agrava tulburările de la Casa Albă

Cea mai plauzibilă explicație pentru intervenția neașteptată a primei doamne, Melania Trump, în legătură cu cazul Jeffrey Epstein este că a dorit să pună capăt controversei.

Cu toate acestea, declarația sa surprinzătoare, făcută joi în fața camerelor, din Cross Hall de la Casa Albă — locul unde soțul său, Donald Trump, s-a adresat recent națiunii pe tema războiului din Iran — este de natură să aibă efectul opus, consideră CNN.

„Nu sunt o victimă a lui Epstein. Epstein nu m-a prezentat lui Donald Trump”, a afirmat aceasta, într-o intervenție cu atât mai remarcabilă cu cât, în ultimele zile, nu existaseră speculații publice semnificative pe acest subiect.

Prima doamnă a declarat că nu a fost niciodată prietenă cu Epstein, dar că, în perioada în care era într-o relație cu actualul președinte, îl întâlnea ocazional în cercuri sociale din New York și Florida. „Minciunile care mă leagă de discreditatul Jeffrey Epstein trebuie să înceteze astăzi”, a spus ea, fără a indica acuzații concrete.

Imaginea transmisă a fost cea a unei prime doamne exasperate de relatări și speculații pe care le consideră false. Totuși, intervenția sa nu are loc într-un vid. Poziția personală este complicată de apropierea de președinte, a cărui administrație este acuzată de unele victime ale lui Epstein că le-ar reduce la tăcere.

Discursul, de puțin sub șase minute, s-a concentrat exclusiv pe controversa Epstein, dar implicațiile depășesc acest subiect, într-un moment politic sensibil pentru Casa Albă.

Un nou test politic pentru Casa Albă

Melania Trump a vorbit într-un context în care administrația pare să piardă controlul asupra narațiunii privind al doilea mandat al lui Donald Trump. Această tendință a fost reflectată și de reacțiile impulsive ale președintelui în legătură cu conflictul din Iran, care au atras critici inclusiv din partea unor voci conservatoare, în mod tradițional favorabile.

Într-un climat dominat de dezbateri privind politica externă, rămâne întrebarea de ce o primă doamnă cunoscută pentru discreție și independență a ales acest moment pentru o intervenție cu potențial exploziv.

O parte a motivației pare să fie personală. Melania Trump a respins ceea ce a numit „minciuni nefondate” privind legăturile sale cu Epstein, finanțistul care s-a sinucis într-o închisoare din Manhattan în 2019. Ea a făcut referire și la un schimb de e-mailuri din 2002 cu Ghislaine Maxwell, asociată a lui Epstein, aflată în prezent în detenție. Mesajul, semnat „Love Melania”, a fost descris de prima doamnă drept o corespondență „casual” și „trivială”.

Președintele Donald Trump a negat, la rândul său, orice implicare în activitățile lui Epstein și a afirmat că a rupt legăturile cu acesta la începutul anilor 2000, înainte ca faptele penale să devină publice. Nu există dovezi de ilegalități în cazul niciunuia dintre soții Trump. Cu toate acestea, președintele, alături de alte figuri publice, a fost supus presiunii de a clarifica ce știa despre activitățile lui Epstein.

Care este gradul de implicare a admistrației în declarația Melaniei ?

Un aspect neclar rămâne gradul de implicare politică a administrației în declarația primei doamne. Potrivit unor surse, președintele era informat despre intenția acesteia, însă ulterior a declarat că nu știa „nimic” despre intervenție — un episod care reflectă percepția de incoerență în comunicarea Casei Albe.

În ultimele luni, Donald Trump a susținut că scandalul Epstein este o „farsă” politică și a cerut în repetate rânduri depășirea subiectului. Totuși, încercările de a calma controversa au avut adesea efectul invers, în special în momentele în care victimele au revenit în spațiul public cu mărturii.

Declarația primei doamne ar putea avea un impact similar. Prin exprimarea publică a frustrării, ea riscă să submineze mesajul oficial potrivit căruia subiectul nu mai prezintă interes public. În același timp, afirmația sa — potrivit căreia fiecare femeie ar trebui să aibă ocazia de a-și spune povestea — poate fi interpretată ca o susținere indirectă a victimelor.

Reacțiile nu au întârziat. Un grup de supraviețuitoare ale lui Epstein a acuzat-o pe prima doamnă că încearcă să transfere responsabilitatea asupra victimelor, în loc să o plaseze asupra instituțiilor federale.

Intervenția ar putea avea și consecințe politice directe. Democrații din Congres au sugerat că Melania Trump ar trebui să depună mărturie în fața unei comisii. Suhas Subramanyam, membru al Camerei Reprezentanților, a declarat că aceasta ar putea clarifica situația sub jurământ, invocând precedentul creat de Hillary Clinton.

Între timp, organizații care reprezintă victimele acuză Departamentul Justiției de lipsă de transparență și de întârzierea publicării unor documente relevante.

Discursul intervine și într-un moment în care sprijinul politic al președintelui este pus la încercare, inclusiv în rândul bazei sale. Evoluțiile legate de cazul Epstein și politica externă au alimentat tensiuni interne și critici din partea unor foști susținători.

Pentru președinte, situația creează presiuni suplimentare, într-un context deja marcat de două crize majore — una internă și una externă — fără o strategie clară de ieșire.