Analiză Lumea imprevizibilă a lui Donald Trump: de la laptele din școli la amenințări cu bombardarea Iranului

„Este o lume nebună”, spune Donald Trump. Iar în ultimele zile, președintele Statelor Unite pare să fi întărit această percepție, pe fondul unei serii de crize internaționale gestionate simultan și adesea imprevizibil.

Tensiunea s-a acumulat la Washington, s-a extins în Europa și a planat asupra Orientului Mijlociu. Întrebarea centrală a fost dacă Statele Unite vor lansa o lovitură militară împotriva Iranului, după reprimarea violentă a protestelor din această țară și după mesajele publice ale președintelui american, care a promis că „ajutorul este pe drum”.

Întrebat dacă se bazează pe asigurări venite din Iran potrivit cărora execuțiile ar urma să fie oprite, Donald Trump a oferit un răspuns caracteristic: „Vom urmări și vom vedea ce se întâmplă”.

Pentru aliați și adversari deopotrivă, incertitudinea a devenit o constantă. Iar pentru Trump, această stare pare să facă parte din strategie, susține CNN.

Decizii majore, contexte neobișnuite

Una dintre cele mai comentate scene a avut loc în Biroul Oval, unde președintele discuta despre posibilitatea unui conflict militar cu Iranul în timp ce promova o nouă lege care permite școlilor să servească din nou lapte integral elevilor.

„Vă amintiți cum era când eram copii?”, a întrebat Trump, în timp ce jurnaliștii așteptau un răspuns clar despre o eventuală acțiune militară.

Digresiunile au fost urmate de remarci aparent banale, făcute în paralel cu una dintre cele mai grave decizii de politică externă cu care s-ar putea confrunta un președinte american.

Un nou episod în disputa privind Groenlanda

Ziua a devenit și mai neobișnuită odată cu vizita la Washington a unei delegații din Groenlanda și Danemarca, venită să reafirme că teritoriul autonom nu este de vânzare.

Donald Trump a reluat ideea potrivit căreia Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru securitatea lor, inclusiv pentru un viitor sistem de apărare antirachetă, și a susținut că Rusia și China ar fi interesate să își extindă influența în regiune.

Disputa este cu atât mai sensibilă cu cât Groenlanda face parte din teritoriul NATO, iar Danemarca este membră a alianței. Orice atac asupra insulei ar fi considerat, teoretic, un atac asupra tuturor statelor membre.

În urma declarațiilor președintelui american, mai multe țări europene au anunțat desfășurări simbolice de trupe în Groenlanda, într-un gest de solidaritate aliată. Franța, Germania, Suedia și Norvegia au confirmat participarea la o misiune comună, menită să transmită un mesaj politic, nu militar.

Un președinte care gestionează mai multe crize simultan

Pentru restul lumii, aceasta este o imagine familiară a președinției Trump: un lider care guvernează prin surpriză, menținând atât aliații, cât și adversarii într-o stare de incertitudine constantă.

Susținătorii săi afirmă că această imprevizibilitate este un atu, care întărește poziția Statelor Unite pe scena globală. Criticii, în schimb, avertizează că lipsa unei strategii clare poate amplifica riscurile.

Trump poate invoca unele realizări în politica externă, inclusiv loviturile împotriva programului nuclear iranian din trecut sau schimbarea regimului din Venezuela. Totuși, rămâne întrebarea dacă această abordare poate fi susținută pe termen lung.

Iranul, testul decisiv

Criza din Iran este văzută de mulți analiști drept cel mai periculos test al stilului de conducere al lui Donald Trump.

După ce a încurajat public protestele și a transmis mesaje directe manifestanților, președintele riscă acum să fie perceput fie ca un lider care a intervenit decisiv, fie ca unul care a creat așteptări pe care nu le-a putut onora.

Pentru zile întregi, semnalele indicau o posibilă acțiune militară: evacuarea unor baze americane din regiune, închiderea spațiului aerian iranian și avertismente de călătorie emise de mai multe state.

În același timp, riscurile unei intervenții sunt considerabile. O operațiune limitată ar putea fi insuficientă, iar una extinsă ar putea atrage Statele Unite într-un conflict de durată, contrar promisiunii lui Trump de a evita „războaiele fără sfârșit”.

„Dacă nu face nimic, istoria ar putea vorbi despre o trădare strategică și morală”, avertizează Karim Sadjadpour, analist la Carnegie Endowment for International Peace. „Dar acțiunea militară implică riscuri majore. Nu există o soluție simplă.”

O lume în așteptare

Donald Trump rămâne, pentru moment, singurul actor care poate decide următorul pas. Amenințările, declarațiile ambigue și răsturnările de situație au devenit parte din modul său de guvernare.

Cât timp această abordare va continua să funcționeze rămâne o întrebare deschisă. Așa cum a spus chiar el, trăim într-o „lume nebună” — iar consecințele deciziilor luate acum ar putea fi resimțite mult dincolo de actualul mandat prezidențial, susșine CNN.