Criză fără precedent în NATO: aliații restricționează accesul SUA la informații sensibile pe fondul amenințărilor lui Trump privind Groenlanda

Tensiunile provocate de intențiile președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei au început să producă efecte grave în interiorul NATO, afectând unul dintre pilonii fundamentali ai Alianței: schimbul de informații. Potrivit unor surse citate de publicația britanică The i Paper, oficiali din cadrul NATO au decis să limiteze accesul Statelor Unite la anumite informații de intelligence, de teama ca acestea să nu fie folosite în avantaj politic de liderul de la Casa Albă.

Surse de pe ambele maluri ale Atlanticului avertizează că relațiile de securitate dintre Statele Unite și Regatul Unit au ajuns la cel mai scăzut nivel de după anii 1950, o evoluție care riscă să submineze securitatea întregii Europe.

Timp de peste șapte decenii, „relația specială” dintre Londra și Washington a reprezentat un element central al arhitecturii de securitate occidentale, bazată pe cooperare strânsă între serviciile de informații și structurile militare. Ambițiile lui Trump de a aduce Groenlanda sub control american, invocate în numele securității naționale, au zdruncinat însă încrederea reciprocă și au pus sub semnul întrebării acorduri vechi de generații, afirmă surse apropiate Alianței.

„Unii oficiali americani mi-au cerut scuze“

„Această situație creează tensiune și suspiciune între colegii europeni și cei americani din NATO. Unii oficiali americani mi-au cerut scuze, unul dintre ei chiar în numele țării sale”, a declarat un înalt oficial al Alianței.

Potrivit altor surse, atmosfera de lucru s-a schimbat radical. Oficialii „nu mai vorbesc deschis”, de teamă că informațiile ar putea ajunge la Trump și ar fi folosite pentru a justifica eventuale acțiuni agresive față de Groenlanda.

„Înainte stăteam la o bere împreună, acum totul este extrem de ciudat. Am luptat alături de americani în Irak și Afganistan. Nu mi-aș fi imaginat vreodată că relațiile pot fi afectate într-un asemenea mod – este ireal și profund destabilizator”, a declarat un alt interlocutor.

Mai mult, unii angajați NATO resimt situația ca pe o trădare. O țară „pe care am respectat-o și apreciat-o” pare acum că „ne-a lovit pe la spate”, au afirmat sursele citate.

În acest context, delegații din Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda se află în capitala Groenlandei, Nuuk, unde discută planuri pentru consolidarea prezenței militare a aliaților. Inițiativa este văzută ca un semnal politic direct către Donald Trump, care a refuzat să excludă posibilitatea unei preluări forțate a insulei.

Președintele american a amenințat, de asemenea, cu impunerea unor noi tarife vamale pentru opt state membre NATO, în cazul în care acestea vor încerca să-i blocheze planurile legate de Groenlanda.

Londra riscă să nu mai fie percepută ca partener privilegiat în cadrul „Two Eyes”

Premierul britanic Keir Starmer a declarat pe 19 ianuarie că intenționează să continue cooperarea strânsă cu SUA în domeniul schimbului de informații, în pofida tensiunilor. „Colaborăm zilnic. Este cea mai strânsă relație dintre două țări din lume și ne oferă un nivel de securitate greu de explicat”, a spus acesta.

În contrast, surse din serviciile britanice de informații descriu deteriorarea relațiilor dintre Casa Albă și aliații săi drept „fără precedent”. Potrivit acestora, „șocurile politice individuale” generate de Trump riscă să afecteze structural cooperarea în domeniul intelligence-ului.

Un oficial din serviciile americane de informații a avertizat că acțiunile președintelui SUA reprezintă „pași care distrug alianța și pot schimba radical ordinea mondială pentru decenii”.

Schimbul de informații dintre Statele Unite și Marea Britanie își are originile în 1941, odată cu misiunea secretă Sinkov, care a pus bazele cooperării în decriptarea codurilor japoneze și germane, înainte de intrarea oficială a SUA în cel de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, această cooperare a fost formalizată prin acordul UKUSA („Two Eyes”) și extinsă în cadrul alianței „Five Eyes”, alături de Australia, Canada și Noua Zeelandă.

În prezent, spun surse britanice, Londra riscă să nu mai fie percepută ca partener privilegiat în cadrul „Two Eyes”, ci doar ca „o parte a Europei”.

Experții avertizează că efectele ar putea fi de durată. „Al doilea mandat al lui Trump are un impact profund destabilizator asupra încrederii dintre agențiile de informații”, a declarat Dan Lomas, specialist în securitate la Universitatea din Nottingham. În opinia sa, Marea Britanie va fi nevoită să își consolideze parteneriatele europene pentru a compensa această ruptură.

Profesorul Rory Cormac, expert în relații internaționale, afirmă că o tensiune comparabilă între Washington și Londra nu a mai existat de la criza Suezului din 1956.

Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump continuă să critice liderii europeni pentru opoziția față de planurile sale privind Groenlanda, îndemnându-i să se concentreze pe războiul dintre Rusia și Ucraina. Amenințările cu tarife vamale au provocat indignare în rândul aliaților NATO, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut activarea celor mai puternice instrumente de retorsiune ale Uniunii Europene. În același timp, presa occidentală semnalează că, exact în momentul în care Europa ar avea nevoie de unitate pentru a face față presiunilor americane, divergențele dintre Paris și Berlin se adâncesc.