Casa Albă încearcă să stingă zvonurile privind un presupus plan pro-Rusia în Donbas

Liderii americani și europeni resping categoric informațiile despre un plan care ar fi favorizat Moscova, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio cere relansarea unor negocieri pragmatice și de bună-credință.

Un val de speculații cu privire la așa-numit „plan de pace” între SUA și Rusia – document care ar fi oferit Moscovei control deplin asupra Donbasului și ar fi obligat Ucraina să-și reducă armata la jumătate – a zguduit miercuri Washingtonul și capitalele europene.

Atât în Statele Unite, cât și în Europa, oficialii s-au grăbit să se delimiteze de presupusul proiect, refuzând să confirme că un astfel de document ar exista măcar în fază preliminară.

Un oficial american de rang înalt, vorbind neoficial, a descris materialul drept o „fantezie maximalistă a Kremlinului”, o listă de dorințe nerealistă lăsată intenționat să circule pentru a testa reacția Occidentului.

Alți membri ai administrației Trump contactați de Kyiv Post miercuri au evitat orice comentariu concret, refuzând să confirme sau să infirme că o asemenea schiță ar fi fost vreodată redactată.

În capitalele europene, scepticismul s-a transformat rapid în dezaprobare. Mai mulți diplomați occidentali au catalogat zvonurile ca pe o nouă încercare a Moscovei de a crea artificial impresia unui impuls diplomatic pentru un acord pe care nici Kievul, nici Occidentul nu l-ar putea accepta.

Atmosfera la Bruxelles, Berlin și Paris a fost mai degrabă de iritare decât de alarmă, oficialii numind episodul un „truc vechi al Rusiei”.

Situația a escaladat în momentul în care Donald Trump a vorbit deschis, la un forum de investiții americano-saudit organizat la Washington, despre tentativele sale de dialog indirect cu Vladimir Putin, afirmând că i-ar fi transmis liderului rus dorința de a „rezolva odată războiul acesta”.

Declarațiile – un amestec de frustrare, bravură și autopromovare – au readus în prim-plan întrebări vechi privind convingerea fostului președinte că marile crize geopolitice pot fi rezolvate prin relații personale și determinare individuală.

„Sunt puțin dezamăgit de președintele Putin”, a spus Trump, adăugând că ceea ce considera a fi „cel mai ușor” război de încheiat rămâne încă fără soluție.

Tonul reprezintă o schimbare semnificativă față de atitudinea sa anterioară, mult mai conciliantă față de Moscova, alimentând noi incertitudini într-un context deja confuz.

Negări ferme, dar uși diplomatice întredeschise

La Casa Albă, oficialii au încercat să tempereze dezbaterea publică fără a exclude retoric manevrele diplomatice.

Șeful adjunct al administrației, Stephen Miller, a evitat să clarifice dacă s-a discutat vreodată un astfel de cadru de negociere pentru Donbas, limitându-se să spună că „nu există nicio noutate sau anunț” în această direcție.

Totuși, el a reiterat că atingerea unei soluții care să permită „pace în Europa” rămâne un obiectiv central al politicii americane.

Secretarul de stat Marco Rubio a adoptat o abordare mai procedurală. Într-un mesaj publicat seara târziu, el a subliniat că punerea capăt unui conflict de această amploare „necesită un schimb extins de idei serioase și realiste” – formulare care pare menită să explice procesul, fără a confirma existența vreunui plan concret.

Semnalul este clar: Washingtonul ia în calcul diverse scenarii privind finalul războiului, chiar dacă respinge public variantele pro-ruse vehiculate online.

Diplomatul american Daniel Fried a caracterizat reacțiile ca fiind un exercițiu de „limitare a daunelor”, mai degrabă decât începutul unui efort diplomatic real.

Între timp, realitatea de pe teren a intrat din nou în scenă. O delegație militară americană de rang înalt a sosit la Kiev la doar câteva ore după apariția zvonurilor – un reminder că, indiferent de discuțiile din Washington, războiul continuă, iar cooperarea militară rămâne esențială.

Umbra Moscovei: reapar Dmitriev și Witkoff

Oficiali europeni familiarizați cu tentativele anterioare de diplomație neoficială susțin că recunosc imediat „stilul” lui Kirill Dmitriev, personaj apropiat Kremlinului, asociat de-a lungul anilor cu astfel de inițiative paralele.

Ei consideră că zvonurile poartă amprenta unui nou „proiect Dmitriev–Witkoff”, referindu-se la omul de afaceri Steve Witkoff, apropiat de cercul lui Trump și implicat anterior în încercări similare eșuate.

Mesajul diplomaților europeni este tranșant: „Nu vă lăsați păcăliți.”

Un oficial de rang înalt a spus că orice material asociat cu Dmitriev ar trebui privit cu „maximă precauție”, amintind rolul acestuia în campanii menite să genereze tensiuni între Washington și Kiev.

Reacții aprinse pe Capitol Hill

Pe scena politică americană, răspunsurile au fost rapide și variate. Senatorul Lindsey Graham, deși surprins de informații, nu a respins în totalitate ideea unui plan diplomatic, dar a subliniat că orice efort real de pace trebuie susținut prin sprijin militar masiv pentru Kiev și prin măsuri ferme împotriva finanțării de război a lui Putin.

Mai dur a reacționat congresmanul Don Bacon, care a comparat zvonurile cu Acordul de la München din 1938 – o analogie des folosită atunci când parlamentarii americani vor să respingă categoric o inițiativă percepută ca periculoasă.

Reacțiile evidențiază cadrul politic complicat în care se mișcă orice administrație atunci când încearcă să contureze o posibilă soluție pentru un conflict considerat, la Washington, atât moral, cât și strategic, de primă importanță.

Pentru moment, Casa Albă insistă că documentul vehiculat nu este un plan oficial și nici măcar un proiect autorizat. Totuși, recunoașterea existenței unor „idei potențiale” sugerează că discuția a depășit deja granițele speculației.

Într-un climat politic în care aliații și adversarii încearcă permanent să influențeze narațiunea, chiar și un plan fantomă poate produce consecințe reale.

Rămâne de văzut dacă lista filtrată de concepte a administrației se va transforma într-o strategie diplomatică credibilă sau dacă va deveni încă o victimă a neîncrederii dintre Washington, Kiev și Moscova.