3 ianuarie – o zi cu semnificație sumbră pentru unii dintre adversarii Statelor Unite
0Data de 3 ianuarie s-a dovedit, de-a lungul timpului, una nefavorabilă pentru o parte dintre adversarii Statelor Unite.
În urmă cu exact 36 de ani, în 1989, șeful militar al Panama, Manuel Noriega, părăsea ambasada Vaticanului din Panama City, unde se refugiase timp de 11 zile, și se preda forțelor americane. A fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat sub acuzații de trafic de droguri.
Capturarea și transferul lui Noriega în SUA – în cadrul operațiunii denumite Just Cause – reprezintă ultimul caz în care un lider de facto al unui stat a fost arestat de forțele americane chiar pe teritoriul țării sale. Deși nu deținea oficial funcția de președinte, Noriega controla Panama în mod efectiv, în calitate de comandant al Forțelor de Apărare.
Asemănările cu cazul actual al lui Nicolás Maduro sunt notabile. Și Noriega a fost acuzat de colaborare cu carteluri columbiene de droguri și de facilitarea traficului de cocaină către Statele Unite. În 1988, un mare juriu federal din Florida l-a pus sub acuzare pentru infracțiuni legate de droguri.
Invazia americană din Panama a fost ordonată de președintele George H.W. Bush la 20 decembrie 1989, sub pretextul protejării cetățenilor americani și al luptei împotriva traficului de droguri. Noriega avea să ispășească 17 ani de închisoare în SUA, înainte de a fi extrădat în Franța și apoi în Panama, unde a murit în 2017.
Asasinarea șefului comandantul Forței Quds
Noriega și Maduro nu sunt însă singurele figuri eliminate sau capturate de SUA pe 3 ianuarie. În urmă cu șase ani, în 2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, armata americană a efectuat un atac aerian de precizie la Bagdad, soldat cu moartea generalului iranian Qasem Soleimani.
Soleimani era comandantul Forței Quds din cadrul Gărzilor Revoluționare Iraniene și principalul arhitect al rețelei de influență regională a Teheranului în Orientul Mijlociu. În același atac a fost ucis și Abu Mahdi al-Muhandis, lider adjunct al forțelor paramilitare irakiene sprijinite de Iran.
Pentagonul a justificat lovitura afirmând că Soleimani era responsabil pentru atacuri asupra bazelor coaliției din Irak, inclusiv unul în care a fost ucis un contractor american, precum și pentru asaltul asupra ambasadei SUA din Bagdad.
În acest context, capturarea lui Nicolás Maduro pe 3 ianuarie pare să se înscrie într-un tipar mai larg al acțiunilor americane împotriva adversarilor considerați strategici.
Luna trecută, președintele Donald Trump avertizase public că Statele Unite se pregătesc să extindă acțiunile împotriva rețelelor de trafic de droguri din Venezuela, anunțând că loviturile terestre vor începe „în curând”. De mai multe luni, administrația sa a autorizat atacuri asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri în Caraibe.
Unele dintre aceste operațiuni au stârnit controverse, inclusiv critici bipartizane în Congres, după ce un al doilea atac asupra unei nave suspecte a fost lansat în septembrie, ridicând îngrijorări privind posibile încălcări ale dreptului internațional.
În paralel, Trump a extins atribuțiile CIA în Venezuela și a semnat directive confidențiale care permit armatei americane să lovească direct cartelurile de droguri din America Latină, potrivit unor surse din administrație.
Potrivit unor surse citate de presa americană, Nicolás Maduro urmează să fie transportat la New York, unde va fi judecat de un tribunal federal din Manhattan. Agenția americană antidrog (DEA) a lucrat ani la rând la un dosar penal care îl vizează pe liderul venezuelean și pe membri ai cercului său apropiat.
Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că Maduro va „înfrunta justiția americană pe teritoriul Statelor Unite”, un mesaj care subliniază caracterul simbolic și juridic al unei operațiuni ce riscă să aibă ecouri geopolitice pe termen lung.