Rezultatele conferinţei din Elveția privind pacea în Ucraina „tind spre zero", potrivit Kremlinului

Conferinţa asupra păcii în Ucraina, care a reunit sâmbătă şi duminică în Elveţia peste 90 de ţări şi organizaţii internaţionale, în absenţa Rusiei şi Chinei, nu a condus practic la niciun rezultat, a estimat luni Kremlinul, potrivit agenţiilor de presă citate de Agerpres.

„Dacă vorbim despre rezultatele acestei întruniri, ele sunt tind spre zero", a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov. În opinia acestuia, mulţi dintre participanţii la conferinţă au înţeles că „orice discuţie serioasă nu are niciun viitor fără prezenţa Rusiei".

Pe de altă parte, el a susţinut că Rusia nu este deranjată de faptul că numeroase state pe care le consideră prietene au semnat declaraţia finală a conferinţei din Elveţia.

„Vom ţine cont, desigur, de atitudinea adoptată de aceste ţări. Este important pentru noi. Vom continua să le explicăm argumentele", a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

În ce-l priveşte pe preşedintele Putin, acesta „rămâne deschis dialogului şi discuţiilor serioase şi substanţiale", a mai spus Peskov.

Dintre cele 93 de state şi organizaţii participante la conferinţă, 78 de ţări şi 4 instituţii europene au semnat declaraţia finală ce menţionează că "dialogul între toate părţile" şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia în februarie 2022 prin invazia asupra Ucrainei.

La cererea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţă, iar China a refuzat să participe în condiţiile absenţei Rusiei. De asemenea, mai multe puteri emergente, printre care Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud nu au semnat declaraţia finală.

Elveția intenționează să discute rezultatele summitului de pace cu țările absente 

Guvernul elvețian intenționează să discute rezultatele summitului global pentru pace cu țările care nu au participat, inclusiv Rusia și China, a declarat ministrul elvețian de externe Ignazio Cassis pe 16 iunie, citat de Kyiv Independent.

„Avem o ambasadă la Moscova și, la fiecare două săptămâni, comunicăm cu ministrul rus al afacerilor externe și avem, de asemenea, intenția de a discuta rezultatele acestei conferințe cu Rusia”, a spus Cassis la o conferință de presă după summit

Ministrul a spus că Elveția intenționează să discute rezultatele și cu alte națiuni „la ale căror uși am bătut, dar nu au venit, cum ar fi, spre exemplu, China”.

Biroul Prezidențial al Ucrainei a transmis că participanții la conferință își propun să formuleze un plan comun de pace care să fie prezentat unui reprezentant rus în timpul celui de-al doilea summit.

Conducerea elvețiană a declarat anterior că un proces de pace fără participarea Rusiei este „de neconceput” și că președintelui rus Vladimir Putin i s-ar putea permite să vină în Elveția pentru al doilea summit, în ciuda mandatului de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI).

CPI a emis un mandat de arestare împotriva lui Putin și a oficialului rus Maria Lvova-Belova în martie 2023 pentru deportările forțate ale copiilor ucraineni.

Conferinţa desfăşurată în Elveţia, organizată la cererea Ucrainei şi denumită "summit pentru pace", a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru „formula de pace enunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în toamna anului 2022.

Această formulă de pace în zece puncte cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Cu o zi înaintea conferinţei preşedintele Putin a prezentat propria sa versiune de formulă de pace, în care a cerut retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, drept condiţii pentru o încetare a focului şi o pace negociată, care în final să conducă şi la o nouă arhitectură de securitate în Europa.

Propunerea lui Putin a fost respinsă de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali, iar preşedintele Zelenski o descris-o drept un ultimatum.