Ce conține propunerea pentru declarația finală a summitului de pace din Elveția. Principalele ambiții ale organizatorilor

Puterile occidentale și alte națiuni au încercat duminică, în a doua zi a summitului din Elveția, să ajungă la un consens privind condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina și au subliniat „suferința umană pe scară largă” provocată de război, relatează Reuters.

Oficiali ai peste 100 de guverne și organizații internaționale s-au reunit la Lucerna, în Elveția, la 15 iunie în vederea unui summit de două zile dedicat discuțiilor privind procesul de pace din Ucraina. 

O propunere privind declarația finală a summitului,  datată 13 iunie și consultată de Reuters, califică invazia Rusiei drept „război”, termen pe care Moscova îl respinge, și solicită restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporojie, precum și a porturilor de la Marea Azov.

„Orice amenințare sau utilizare a armelor nucleare în contextul războiului în curs împotriva Ucrainei este inadmisibilă", se arată în declarație.

Proiectul de declarație mai solicită Rusiei să pună capăt militarizării securității alimentare și să restabilească accesul liber și sigur al navelor comerciale în porturi și coridoare de transport maritim.

Totodată, proiectul cere respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.

"În special, ne reafirmăm angajamentul privind abținerea de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, față de principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional, inclusiv apele teritoriale, și soluționarea diferendelor prin mijloace pașnice conform principiilor dreptului internațional", se arată în document.

Totuși, în conformitate cu obiectivele mai modeste declarate ale conferinței sunt omise probleme mai dificile, precum cum ar putea arăta un acord postbelic pentru Ucraina, dacă Ucraina poate adera la NATO sau cum ar putea fi gestionată retragerea trupelor de ambele părți.

Moscova prezintă ceea ce numește operațiunea sa militară specială din Ucraina ca făcând parte dintr-o încleștare mai amplă cu Occidentul, despre care spune că își propune să îngenuncheze Rusia, în timp ce Kievul și Occidentul susțin că că Rusia duce un război ilegal de cucerire.

Lideri mondiali, între care care vicepreședintele american Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron, s-au întrunit în stațiunea montană Buergenstock pentru a încerca să consolideze sprijinul internațional pentru încheierea războiului.

Mulți lideri occidentali au condamnat cu tărie invazia rusă și au respins cererile președintelui rus Vladimir Putin de a obține părți din Ucraina drept condiție pentru pace.

„Un lucru este clar în acest conflict: există un agresor, care este Putin, și există o victimă, care este poporul ucrainean", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez.

În timp ce peste 90 de țări iau parte la summit, decizia Chinei de a nu fi prezentă a diminuat speranțele că summitul va arăta că Rusia este izolată la nivel global, în timp ce recentele răsturnări de situație pe câmpul de luptă pun Kievul într-o situație dificilă.

După ce unii lideri au plecat mai devreme, discuțiile de duminică vor avea în prim-plan găsirea unei poziții comune privind necesitatea securității nucleare și alimentare și întoarcerea prizonierilor de război și a copiilor luați din Ucraina pe parcursul conflictului.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat reporterilor că Qatar a ajutat la medierea întoarcerii din Rusia a cel puțin 30 de copii ucraineni.

„Va fi nevoie de presiune internațională. Va fi nevoie de un reflector din partea comunității internaționale - și nu doar de vocile din Statele Unite sau Europa -, ci și de voci inedite, pentru a spune că ceea ce a făcut Rusia aici este condamnabil din punct de vedere moral și trebuie să fie inversat", a spus el.

Kievul acuză că aproximativ 20.000 de copii au fost duși în Rusia sau pe teritoriul ocupat de Rusia fără consimțământul familiei sau al tutorilor de la începutul războiului. Moscova respinge aceste acuzații, motivând că vrut să protejeze copiii vulnerabili din zona de război.

Astfel, proiectul cere ca toți copiii deportați ilegal să fie înapoiați în Ucraina.

Ce urmează după summitul de pace din Elveția

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat summitul de la stațiunea cu vedere la Lacul Lucerna ca pe o demonstrație de sprijin internațional pentru Kiev, chiar dacă unii aliați europeni au declarat că este nevoie de un sprijin mult mai mare pentru a fi posibil un plan durabil de pace.

O ambiție centrală a organizatorilor elvețieni și ucraineni este să anunțe duminică țara gazdă a unei conferințe ulterioare, menită să continue impulsul elvețian. Proiectul de comunicat nu menționează însă acest aspect.

Arabia Saudită este una dintre favorite, iar în acest sens ministrul de externe al acestei țări, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat că regatul este pregătit să sprijine procesul de pace, avertizând totuși că o soluție viabilă va depinde de „compromisuri dificile”.

Găsirea unui echilibru în declarația finală a summitului între o condamnare directă a invaziei Rusiei în Ucraina și o formulare care să atragă un sprijin cât mai larg posibil a făcut parte din demersurile diplomatice de la acest eveniment, spun sursele.

Rusia a respins relevanța summitului drept o pierdere de timp.

"Niciunul dintre participanții la "forumul de pace" nu știe ce face acolo și care este rolul său", a declarat Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării.

Elveția s-a confruntat, de asemenea, cu unele critici interne. Nils Fiechter, membru al Partidului Popular Elvețian (SVP), cel mai mare grup din camera inferioară a parlamentului elvețian, a apărut la postul de televiziune Russia Today și a calificat summitul drept o "farsă".

El a avertizat că summitul subminează neutralitatea elvețiană și a spus că Rusia trebuie să aibă un loc la masa de negocieri.

Rămâne de văzut câte țări vor susține o declarație comună finală, iar sâmbătă, cancelarul austriac Karl Nehammer a încercat să tempereze oarecum speranțele.

„Ceea ce trebuie reținut este că am venit cu toții aici, că discutăm, că multe națiuni și continente diferite vorbesc între ele... Aceasta este esența acestei conferințe", a spus el.

„Pacea și procesele de pace necesită timp, lucrând milimetru cu milimetru”, a subliniat Nehammer.

Brazilia, Sfântul Scaun, ONU și Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului participă la summit în calitate de observatori, a relatat Kyiv Independent.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că un plan de acțiune în baza summitului va fi prezentat Rusiei la o viitoare conferință de pace.