În timp ce Trump promite pacea, Putin pregătește ștergerea Ucrainei. Documentul secret care schimbă totul

În timp ce Donald Trump vorbește despre „progrese uriașe” în direcția păcii dintre Rusia și Ucraina, Vladimir Putin accelerează, în realitate, procesul de ștergere a identității ucrainene din teritoriile ocupate. Declarațiile optimiste ale președintelui american vin după o avalanșă de consultări diplomatice și un plan de pace în 28 de puncte, apărut aproape din senin și prezentat drept un nou început.

Numai că entuziasmul american nu este împărtășit de toți. Criticii observă ceea ce devine tot mai evident: Washingtonul și Kievul par să fi ajuns la un acord de principiu, dar Moscova nu dă niciun semn că ar fi interesată de negocieri reale. Dimpotrivă. Reacția Kremlinului la planul american a fost scurtă și previzibilă: niciun compromis major, nicio abatere de la obiectivul maximalist care a însoțit invazia încă din prima zi, subliniază Atlantic Council.

În timp ce diplomații americani, ucraineni și ruși continuă discuțiile, Putin își dezvăluie intențiile printr-un nou decret prezidențial menit să intensifice, până în 2036, eforturile de „consolidare a identității civice ruse” în zonele ocupate – aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Documentul, publicat pe 25 noiembrie și intrând în vigoare din 2026, laudă invazia pentru că ar fi „restaurat unitatea teritorială istorică a statului rus”.

Dincolo de limbajul birocratic, decretul descrie în fapt continuarea unui proces care durează deja de ani de zile: eliminarea oricărei urme a identității ucrainene. În regiunile ocupate, Rusia impune un regim de teroare, în paralel cu distrugerea sistematică a simbolurilor statalității, a limbii, a culturii și a patrimoniului ucrainean.

Acolo unde armele rusești reușesc să avanseze, urmează valuri de arestări, dispariții forțate și intimidare. Țintele sunt mereu aceleași: primari, jurnaliști, lideri religioși, activiști, veterani. O investigație a ONU din primăvara lui 2025 a concluzionat că aceste practici constituie crime împotriva umanității.

Celor rămași li se cere să accepte cetățenia rusă. Refuzul se pedepsește cu pierderea accesului la servicii esențiale – de la sănătate până la pensii sau utilități bancare. Mai mult, o lege rusă adoptată în 2025 permite evacuarea și deportarea proprietarilor de locuințe care nu acceptă pașaportul rus. Copiii sunt obligați să învețe după o programă cremlinistă, militarizată, în care Ucraina este demonizată, iar invazia este glorificată. Părinții care se opun riscă să-și piardă copiii.

Răpirea copiilor ucraineni, cea mai crudă componentă a strategiei Kremlinului

Cea mai crudă componentă a strategiei Kremlinului rămâne însă răpirea copiilor ucraineni. Aproximativ 20.000 de minori au fost deportați în Rusia pentru a fi supuși unui proces sistematic de reeducare și rusificare. În 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru implicarea directă în aceste deportări.

Ce se întâmplă astăzi în zonele ocupate este un indiciu clar al modului în care Kremlinul ar proceda dacă ar obține controlul asupra întregii Ucraine. În zonele de front, Rusia recurge la atacuri repetate cu drone împotriva civililor, o campanie caracterizată drept „safari uman” de către anchetatorii internaționali. Un raport recent al ONU clasifică aceste atacuri drept crime de război, menite să depopuleze localitățile vizate.

În paralel, Moscova intensifică bombardamentele asupra infrastructurii critice și a zonelor rezidențiale, cu scopul de a genera noi valuri de refugiați. Ca rezultat, numărul victimelor civile ucrainene a crescut cu 27% în primele zece luni din 2025.

De la primele discuții de pace din 2022, poziția Rusiei nu s-a schimbat aproape deloc. Kremlinul continuă să ceară demilitarizarea completă a Ucrainei, limitarea drastică a forțelor armate, interzicerea aderării la NATO și eliminarea oricărei cooperări militare cu Occidentul. În esență, o Ucraină izolată, vulnerabilă și incapabilă să se apere.

Proiectul de subjugare a Ucrainei a devenit elementul central al regimului Putin

Orice rămășiță de iluzie privind disponibilitatea lui Putin de a accepta o pace reală ar trebui abandonată. În timp ce Trump tratează conflictul ca pe o tranzacție imobiliară la scară geopolitică, liderul de la Kremlin se vede pe sine într-o misiune istorică: corectarea „injustițiilor” generate de prăbușirea URSS și reînvierea imperiului rus. De aici obsesia pentru distrugerea statalității ucrainene, percepută ca o amenințare directă la adresa autoritarismului de la Moscova.

Din 2014, de la anexarea Crimeei, proiectul de subjugare a Ucrainei a devenit elementul central al regimului Putin. Prețul a fost uriaș: degradarea relațiilor internaționale, izolarea economică și deteriorarea poziției globale a Rusiei. Acceptarea unei păci care menține 80% din Ucraina în tabăra occidentală ar fi imposibil de prezentat în interiorul Rusiei altfel decât ca pe un eșec monumental.

Decretul recent, care vizează „crearea unei Ucraine fără ucraineni”, expune absurdul ideii că ar putea exista un compromis real între Moscova și Kiev. Putin nu caută pacea, ci timp. Negocierile sunt pentru el un instrument: o modalitate de a amâna sancțiuni, de a dezbina Occidentul și de a-și reorganiza armata. Dar nu există aproape niciun scenariu în care Rusia acceptă voluntar existența unui stat ucrainean independent.

Asta nu înseamnă că războiul nu poate fi oprit. Înseamnă însă că presiunea asupra regimului Putin trebuie să crească, nu să scadă. Doar frica de un nou colaps rusesc – ca în 1917 sau 1991 – poate schimba calculul de la Kremlin. Este nevoie de un curaj politic pe care multe capitale occidentale nu l-au arătat din 2022 încoace, dar alternativa este o pace falsă care nu va dura.

Putin visează să-și pună numele alături de Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare sau Stalin. Ceea ce se teme însă cu adevărat este să sfârșească precum Nicolae al II-lea sau Gorbaciov, concluzionează Atlantic Council.