Războiul lui Putin s-a „vărsat” în Rusia. Disperarea rușilor care fug din regiunile de graniță: „Nu știm ce ne așteaptă”

Refugiații din regiunile de frontieră rusești care fug după intensificarea bombardamentelor transfrontaliere și incursiunile grupărilor anti-Kremlin în ultimele zile și-au exprimat disperarea în legătură cu viitorul lor și furia față de oficiali în interviuri acordate publicației The Moscow Times.

„Nu avem unde să ne ducem, nu avem pentru ce să trăim, nu știm ce ne așteaptă. Oamenii fug panicați”, a dezvăluit Daria, care a părăsit joi, în grabă, Șebekino, un oraș de graniță cu aproximativ 40.000 de locuitori.

„Este trist faptul că, timp de un an și jumătate, am încercat să contactăm oficiali și canalele federale de televiziune și să le spunem că orașul nostru este bombardat și că nu suntem în siguranță”, a subliniat ea.

Mii de oameni au părăsit Șebekino și alte sate de frontieră din regiunea rusă Belgorod, ceea ce reprezintă cea mai mare dislocare de ruși în interiorul Rusiei în cele 15 luni de când Kremlinul a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei.

La fel ca recentele atacuri cu drone asupra Moscovei și mobilizarea "parțială" de anul trecut, exodul pare să devină un alt mod în care războiul a ajuns să îi afecteze pe rușii obișnuiți.

În afară de bombardamentele lansare de pe teritoriul ucrainean, regiunea Belgorod a fost vizată de unități anti-Kremlin alcătuite din cetățeni ruși care au lansat raiduri transfrontaliere - aparent cu ajutorul armatei ucrainene.

Cu toate că Kremlinul nu a dispus evacuarea totală a zonelor de frontieră, autoritățile locale au suit totuși în autobuze o parte din persoanele care locuiesc în apropierea Ucrainei pentru a le duce în afara câmpului de luptă.

Locuitori disperați cer ajutor

Alții au fugit însă din proprie inițiativă. Grupurile locale de pe rețelele de socializare conțin zeci de mesaje de la cei care caută ajutor pentru transport și cazare - sau care cer asistență pentru a-și evacua rudele în vârstă.

O rezidentă din Șebekino, care a decis să plece atunci când un suflu de explozie a doborât ferestrele din casa ei, a declarat pentru The Moscow Times că i-a fost imposibil să ajungă la o linie telefonică oficială de urgență.

Daria - care a părăsit Șebekino pe cont propriu - a dezvăluit că a avut parte de o experiență similară.

„Am cerut ajutor și ni s-a promis că îl vom primi. Dar am fost lăsați sub bombardamente și două ore mai târziu am sunat din nou. Din cinci linii telefonice de urgență, doar una funcționa, a trebuit să așteptăm 24 de minute, dar nu au făcut decât să ne treacă pe o altă listă de așteptare", a declarat Daria pentru The Moscow Times.

„Am plecat fără nimic și nu știm dacă ne vom mai întoarce în orașul nostru”, a spus femeia care a solicitat să fie citată sub anonimat.

În timp ce numărul total al celor care au fugit din așezările de frontieră din regiunea Belgorod în ultimele 48 de ore nu este stabilit clar, guvernatorul Viaceslav Gladkov a scris vineri pe Telegram că 2.500 de locuitori din Șebekino se află în prezent în adăposturi temporare - inclusiv o arenă sportivă - în capitala regională, Belgorod.

Aproximativ 300 de copii au fost evacuați în regiunea învecinată Voronej.

Personalități publice din Rusia, inclusiv redactorul-șef al rețelei de stat RT, Margarita Simonian, și personalitatea media și fost candidat la președinție Ksenia Sobceak, s-au numărat printre cei care s-au oferit să plătească pentru cazarea temporară a refugiaților.

Gladkov a anunțat, de asemenea, deschiderea unor linii telefonice oficiale pentru persoanele care au nevoie de ajutor pentru evacuarea din Șebekino și din alte așezări din apropiere.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat joi că "principala problemă acum este de a oferi asistență oamenilor".

Guvernator: stare de război de facto

Cu toate acestea, unii localnici intervievați de The Moscow Times au exprimat critici cu privire la eșecul autorităților de a apăra regiunea Belgorod și la modul în care a fost gestionat procesul de evacuare.

„Ucrainenii nu ezită să tragă cu tot ce au! Noi doar stăm și așteptăm să fim atacați! Spuneți-mi, de ce nu funcționează apărarea aeriană?... Cât timp va dura? Poate răspunde cineva?" a scris joi Nelly Klapcenova, o locuitoare din Șebekino, într-o postare pe rețeaua de socializare VKontakte.

Totodată, un grup de legislatori ai Partidului Comunist a publicat joi un apel prin care solicită guvernului să evacueze toți copiii din regiunile de frontieră ale Rusiei.

Săptămâna trecută, Gladkov a părut să pună la îndoială modul în care Ministerul Apărării a gestionat atacurile din Ucraina, recunoscând luni că Rusia se află într-o "stare de război de facto".

În timp ce Șebekino a fost supus unor bombardamente sporadice și unor atacuri cu drone de când Ucraina a recucerit regiunea vecină Harkov toamna trecută, atacurile s-au intensificat dramatic în ultimele săptămâni, înaintea a ceea ce se crede a fi o contraofensivă ucraineană iminentă.

Două femei au fost ucise vineri în bombardamente în apropiere de Șebekino, potrivit lui Gladkov, iar una dintre unitățile anti-Kremlin care se află în spatele incursiunilor, Legiunea Libertății Rusiei, a afirmat că luptele sunt în desfășurare în jurul satului Novaia Tovoljanka.

Cel puțin 12 persoane au fost rănite în ziua precedentă în bombardamente în care a luat foc și o clădire mare din centrul orașului Șebekino.

În ultimele săptămâni au avut loc cel puțin două incursiuni ale milițiilor rusești cu aparentă susținere ucraineană, forțele rusești susținând că folosesc avioane de război și artilerie grea pentru a-i forța pe atacatori să se întoarcă peste granița cu Ucraina.

Extinderea luptelor și valul de refugiați interni înseamnă că mulți oameni din regiunile de frontieră ale Rusiei văd pentru prima dată realitatea războiului, potrivit analistului politic Dmitri Oreșkin.

„Populația se confruntă cu ceea ce se numește o rupere de tipare sau disonanță cognitivă - se pare că războiul este real și nimeni nu îi va salva", a declarat Oreșkin pentru The Moscow Times într-un interviu telefonic.

„Oamenii simt o agravare a urii față de Occident, precum și nemulțumirea față de actualii oficiali”.

În timp ce fuga oamenilor din orașul de graniță nu dădea semne că se va opri, trei localnici au declarat pentru The Moscow Times, sub rezerva anonimatului, că nu au nicio idee despre ce le rezervă viitorul.

„Am trăit într-un oraș frumos și înfloritor la granița cu Ucraina, dar acum există doar durere, moarte și suferință”, a constatat Daria.