Departamentul de Stat al SUA: 10 minciuni pe care ruşii le folosesc pentru a-şi justifica acţiunile în Ucraina

Sub motto-ul „Nicio cantitate de propagandă nu poate îndrepta ceva despre care întreaga lume ştie că este greşit” – parte a unui discurs al preşedintelui Barack Obama, Departamentul de Stat de la Washington publică a doua listă de falsuri marca Vladimir Putin privind criza din Ucraina.

„Rusia continuă să folosească o retorică falsă şi periculoasă pntru a-şi justifica acţiunile ilegale din Ucraina. Maşinăria rusă de propagandă continuă să promoveze instigarea la ură şi violenţă prin crearea unei ameninţări false în Ucraina. Nu am asista la escaladarea violenţelor, aşa cum s-a întâmplat în weekend, fără acest flux neîntrerupt de dezinformare şi agitatori ruşi care alimentează tensiunile în estul Ucrainei”, se arată în analiza publicată de Washington.

Departamentul de Stat demontează 10 astfel de argumente false invocate de ruşi.

1. Nu sunt agenţi ruşi activi în Ucraina. Realitate: guvernul ucrainean a arestat în ultimele săptămâni mai bine de 12 persoane considerate agenţi ai serviciilor ruse. Mulţi dintre aceştia erau înarmaţi atunci când au fost arestaţi. Departamentul de Stat aminteşte şi forţele paramilitare fără semne de identificare care au fost vârful de lance în mişcările separatiste mai întâi din Crimeea, iar acum din estul Ucrainei.

2. Protestatarii pro-ruşi sunt independenţi şi acţionează de bunăvoie, aşa cum a făcut şi mişcarea Euromaidan în Kiev. Realitate: ceea ce se întâmplă acum nu are legătură cu activicmul civic din mişcarea Euromaidan. Site-uri din Rusia recrutează deschis voluntari pentru a merge în Ucraina şi să incite la violenţă. Există dovezi că aceşti aşa-zişi protestatari sunt plătiţi pentru participarea la evenimente violente. 

3. Liderii separatişti din estul Ucrainei sunt sprijiniţi la scară largă de ucraineni. Realitate: 65,7% din populaţia Doneţkului vrea să locuiască într-o ţară unită şi resping unirea cu Rusia, potrivit sondajelor de opinie realizate la sfârşitul lunii martie de Institutul de Cercetări Sociale şi Analize Politice din Donekţ. 

4. Situaţia din estul Ucrainei s-ar putea transforma în război civil. Realitate: ceea ce se întâmplă în regiune nu s-ar petrece fără dezinformarea rusă, agitatori şi dacă la graniţele ţării nu ar avea loc o mobilizare de trupe care destabilizează situaţia prin prezenţa lor ameninţătoare. În regiune nu au avut loc proteste de amploare, ci un număr restrâns de separatişti au preluat mai multe clădiri publice, dar n-au reuşit să capete sprijin popular. 

5. Ucrainenii din Doneţk resping „autorităţile ilegitime din Kiev” şi au înfiinţat „Republica Populară Doneţk”. Realitate: o parte amplă şi reprezentativă pentru societatea civilă şi ONG-uri din Doneţk resping categoric republica autoproclamată de separatişti. Aceleaşi organizaţii şi-au confirmat sprijinul pentru guvernul interimar al Ucrainei. 

6. Rusia a ordonat retragerea parţială a trupelor de la graniţa cu Ucraina. Realitate: nu există dovezi pentru o mişcare semnificativă de forţe dinspre frontiera cu Ucraina. Retragerea unui batalion nu este de ajuns. Aproximativ 35-40.000 de soldaţi rămân pe poziţii, pe lângă cei 25.000 de militari ruşi din Crimeea. 

7. Etnicii ruşi din Ucraina sunt ameninţaţi. Realitate: 74% din populaţia rusofonă din estul Ucrainei „nu consideră că se află sub presiuni din cauza limbii pe care o vorbesc”, arată un sondaj recent. În acelaşi timp, OSCE a exprimat îngrijorări privind minorităţile etnice din Crimeea, aflată acum sub controlul ruşilor. 

8. Noul guvern ucrainean este condus de naţionalişti şi fascişti. Realitate: Parlamentul de la Kiev nu s-a schimbat în februarie, ci activează în aceeaşi formulă în care era şi în timpul preşedintelui demis Viktor Ianukovici. O majoritate parlamentară – printre care şi membri ai fostul partid condus de Ianukovici - a dat aviz guvernului interimar. 

9. Minorităţile etnice sunt persecutate de guvernul „fascist” de la Kiev. Realitate: liderii comunităţilor de evrei, nemţi, cehi şi unguri din Ucraina şi-au exprimat public sprijinul faţă de aceste noi autorităţi, cu care se simt în siguranţă. 

10. Rusia nu foloseşte energia şi comerţul drept arme împotriva Ucrainei. Realitate: după anexarea Crimeei, Rusia a scumpit cu 80% gazele vândute Ucrainei. În plus, cere Kievului 11 miliarde de dolari despre care susţine că reprezintă restanţe după anularea acordurilor pentru gaze din 2010. Totodată, Moscova continuă să restricţioneze importurile de mărfuri ucrainene, de care economia Ucrainei depinde în mare măsură. 

CITEŞTE MAI MULT

„Primăvara rusă“: Cum sunt învăţaţi „turiştii“ ruşi să provoace haos în Ucraina, cu arma la purtător. Deşi forţele speciale ruseşti sunt suspectate pentru atacurile care au lovit mai multe părţi ale Ucrainei la sfârşitul săptămânii, cei mai mulţi dintre agresori susţin că fac parte dintr-o comunitate de cetăţeni nemulţumiţi. Între timp, ruşii curajoşi care visează reînvierea U.R.S.S. sunt învăţaţi, pas cu pas, ce să facă pentru a destabiliza Kievul, prin intermediul unui website: „Primăvara rusă“.

Urmaşii Romanovilor aprobă anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţionarea Rusiei după ce a integrat Crimeea este „absurdă", a apreciat marea ducesă Maria Vladimirovna de Rusia, şefa Casei Imperiale Romanov, într-un interviu pentru ediţia de luni a cotidianului rus Izvestia, relatează AFP.

Traian Băsescu: Moscova poate face conflictele îngheţate să explodeze. Pe rând sau toate deodată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, din Portul Constanţa, la scurt timp după ce a vizitat distrugătorul USS Donald Cook, că situaţia din Ucraina, provocată de acţiunile Federaţiei Ruse, reprezintă un risc şi la adresa securităţii României. Băsescu a punctat că nu este un adversar al Moscovei, însă a subliniat că liderii de la Kremlin provoacă instabilitate în regiune.

Ucraina: moştenirile otrăvite ale unei istorii fără noroc. Tensiunile ce-i înverşunează pe cetăţenii Ucrainei unii împotriva altora reflectă memoria însângerată a unei istorii strivite în îmbrăţişarea sufocantă a marilor puteri din jur. Punctul nevralgic al conştiinţei naţionale ucrainene e legătura foarte strânsă cu Rusia, în urma unei istorii împletite, de voie, de nevoie, de peste un mileniu încoace.

Adevărul Live: Război civil în Ucraina? General (r) Mihai Mărgărit: „Ceea ce se întâmplă în Ucraina astăzi era previzibil”. Generalul (r) Mihai Mărgărit, fost şef al Direcţiei Informaţii Militare din cadrul MApN, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu, în cadrul emisiunii Adevărul Live, despre posibilitatea declanşării unui conflict sau a unei serii de conflicte majore în estul şi sudul Ucrainei, despre posibila reacţie a comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei şi despre consecinţele acestora pe plan militar şi diplomatic.

Imperialismul rus - eurasianism şi totalitarism „heideggerian“ (I). În afară de motivele economice sau istorice, conducerea Federaţiei Ruse mai are un motiv pentru care a declanşat războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar putea fi cel mai important imbold care „îi mână în luptă” pe decidenţii politici din Rusia, deasupra cărora tronează preşedintele dictator Vladimir Putin.

Reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU: Rusia îndeamnă Kievul să nu folosească forţa în estul Ucrainei. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din Ucraina a început luni dimineaţă la New York, după ce Kievul şi Moscova au cerut o întâlnire în acest sens. În ultimele două zile, sediile mai multor administraţii regionale din cel puţin şapte oraşe ucrainene au fost ocupate de militanţi ruşi.