Decizie radicală la Kremlin. Putin a anulat acordurile militare istorice cu trei state NATO
0Rusia a anulat, vineri, acordurile militare semnate cu Portugalia, Franța și Canada după căderea URSS, marcând o nouă etapă în deteriorarea relațiilor cu NATO. Decizia survine pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor tot mai pronunțate dintre Moscova și Occident.
Relațiile dintre Rusia și statele membre NATO continuă să se tensioneze, odată cu decizia Kremlinului de a anula trei acorduri istorice de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada în perioada de deschidere care a urmat destrămării Uniunii Sovietice.
Anunțul a fost făcut vineri, 5 decembrie, printr-un decret publicat la Moscova, și marchează încă o uşă închisă în dialogul cu Occidentul.
Vladimir Putin demolează moștenirea perioadei Gorbaciov - Elțîn
Acordurile, aflate în vigoare de mai multe decenii, au fost semnate într-o epocă în care Rusia căuta să construiască punți de legătură şi colaborare cu NATO și să-și redefinească rolul în arhitectura de securitate europeană.
Autoritățile ruse susțin astăzi că aceste documente „nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic”, într-un context în care războiul din Ucraina intră în al patrulea an, iar relațiile Moscovei cu Occidentul se afundă într-o criză profundă, notează Euronews.
* Primul dintre acordurile anulate vineri, 5 decembrie, cel cu Canada, datează din 1989, o perioadă marcată de prăbușirea Zidului Berlinului și de încercările liderului sovietic Mihail Gorbaciov de a redefini relațiile cu statele occidentale.
Era momentul în care se conturau primele semne ale încheierii Războiului Rece, iar cooperarea militară părea un obiectiv posibil.
* Patru ani mai târziu, în 1994, Rusia semna acordul cu Franța. Președintele de atunci, Boris Elțîn, urmărea integrarea țării sale într-un sistem european de securitate și chiar lua în calcul ideea unei relații speciale cu NATO.
Documentele parafate cu Franța prevedeau consultări în perioade de criză și promovau ideea unei „rețele de pace și solidaritate” pe continent.
* Acordul cu Portugalia, încheiat în anul 2000, a venit într-o perioadă descrisă de istorici drept una dintre cele mai bune pentru relațiile bilaterale ruso-portugheze, marcate de vizite oficiale la nivel înalt, în ciuda apartenenței Lisabonei la NATO.
Rusia îşi recalibrează strategia în raporturile cu Occidentul
În ultimii ani, însă, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO, acuzând Alianța că avansează către granițele ruse și prezentând Occidentul drept responsabil pentru deteriorarea stabilității regionale. Mai mult, fără să furnizeze nicio dovadă care să susțină aceste afirmații, Moscova a folosit aceste argumente pentru a justifica invazia Ucrainei, în 2022.
Tensiunile au escaladat și în iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord din 1996 privind cooperarea militaro-tehnică cu Germania, ministerul rus de Externe acuzând atunci Berlinul de o „politică deschis ostilă” și de „aspirații militariste din ce în ce mai agresive”.
Posibilul motiv din spatele deciziei de vineri
Pe lângă opoziția Moscovei față de o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, una dintre cerinţele Rusiei expuse în proiectul acordului de pace propus de SUA este şi cea privitoare la garanţii privind blocarea extinderii NATO, ceea ce a stârnit îngrijorări nu doar în Ucraina, ci la nivel internaţional, pentru că acest lucru ar permite Rusiei să pregătească o nouă invazie.
În paralel, statele occidentale caută soluții pentru a finanța sprijinul acordat Ucrainei, iar Portugalia și Franța, statele cu care Kremlinul a rupt acordurile militare vineri, susțin propunerile Comisiei Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a garanta împrumuturi destinate Ucrainei.
Vă reamintim că aproximativ 210 miliarde de euro din fondurile statului rus sunt blocate în UE, majoritatea la Euroclear în Belgia, iar Uniunea Europeană analizează în prezent modalitățile legale prin care aceste fonduri ar putea fi direcționate către Kiev.