Analiză De la speranțe de pace la războiul cu Europa. Putin a căzut în propria capcană și acum pur și simplu nu mai poate pune capăt războiului
0Pe parcursul anului 2025, speranța unei încheieri rapide a războiului dintre Rusia și Ucraina a reapărut de mai multe ori. De fiecare dată, însă, discuțiile despre pace s-au încheiat fără rezultate concrete, fiind urmate de noi declarații și promisiuni politice, inclusiv din partea fostului președinte american Donald Trump. Deși conflictul se va încheia, la un moment dat, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat pare acum mai redusă, scrie Meduza.io.
Spre finalul anului, discuțiile despre pace au fost înlocuite tot mai mult de avertismente privind o posibilă confruntare între Rusia și Europa. Potrivit analistului politic Aleksandr Baunov, cercetător senior la Centrul Carnegie din Berlin, această schimbare reflectă o evoluție treptată de la retorica negocierilor către o logică a confruntării prelungite, inclusiv cu NATO.
În Rusia, ideea unei amenințări europene este tot mai prezentă în discursul oficial. Declarațiile potrivit cărora Europa „a fost mereu în război cu Rusia” ignoră faptul că, până în 2021, Uniunea Europeană era principalul partener economic și investitor în Rusia. Cu toate acestea, conducerea rusă a anunțat oficial continuarea războiului și în 2026, mesaj consolidat prin declarații succesive ale principalilor responsabili din politică și diplomație.
Întâlnirea intens mediatizată dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski nu a produs un acord de pace, dar a conturat parametrii unei posibile înțelegeri. Moscova a respins însă aceste formule, susținând că lasă loc de interpretări și invocând noi motive pentru revizuirea poziției sale de negociere. Retragerea de facto din negocieri a fost urmată de reafirmarea opțiunii militare.
În paralel, în Europa se discută deschis despre necesitatea pregătirii pentru un posibil conflict cu Rusia în următorii ani. Kremlinul respinge aceste avertismente și susține că nu intenționează să atace Europa, afirmații privite cu scepticism în capitalele occidentale, având în vedere precedentele dinaintea invaziei Ucrainei.
Putin a devenit prizonierul propriilor decizii
Baunov argumentează că Vladimir Putin a devenit prizonierul propriilor decizii. Odată declanșat, războiul a generat un proces greu de oprit, în care fiecare pas justifică următorul. În acest context, oprirea conflictului devine mai dificilă decât continuarea lui, iar cerințele Moscovei tind să se extindă.
Conflictul a avut un impact profund și asupra societății ruse. Potrivit analistului, normele morale tradiționale — inclusiv ideea că asedierea orașelor și atacarea civililor sunt inacceptabile — au fost erodate. Războiul este prezentat tot mai frecvent ca o necesitate sau chiar ca o valoare, iar cinismul și indiferența față de suferință au devenit mai vizibile în discursul public.
În același timp, în spațiul occidental se observă o oboseală tot mai mare față de conflict. Discuțiile despre război sunt adesea evitate, iar unii comentatori occidentali au început să acorde spațiu vocilor apropiate de Kremlin, în încercarea de a „echilibra” dezbaterea. Criticii avertizează însă că aceste poziții reflectă mai degrabă constrângerile politice din Rusia decât opinii independente.
Baunov subliniază că războiul din Ucraina a afectat și ordinea internațională construită după al Doilea Război Mondial. Rusia, care și-a bazat mult timp statutul global pe rolul său în victoria asupra nazismului, riscă să-și redefinească poziția internațională exclusiv prin rezultatul actualului conflict — unul a cărui finalitate rămâne incertă.
În concluzie, analiza sugerează că Rusia a schimbat o victorie istorică recunoscută la nivel global pe un conflict prelungit, cu rezultate neclare și costuri morale ridicate. Chiar și în cazul unui succes militar, avertizează Baunov, noua „victorie” nu ar putea avea aceeași legitimitate politică sau etică precum cea din trecut.