Analiză România, în vizorul Teheranului. Experți în intelligence: Riscul de securitate a rămas neschimbat după amenințarea Iranului

Permisiunea acordată avioanelor americane de a folosi bazele aeriene din România a atras atenția Teheranului. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează acum posibilele represalii ale Iranului.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a amenințat, luni, România cu „un răspuns politic și juridic adecvat”, după decizia țării noastre de a da voie americanilor să folosească bazele militare pentru reaprovizionarea avioanelor folosite în misiuni în Orientul Mijlociu.

Întrebat în ce măsură ar putea o dronă sau o rachetă iraniană să lovească România, generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a răspuns:

„Dronele le exceptăm pentru că dronele Sahed 136 au o rază de 1.500 de kilometri. Rachetele balistice cu rază medie din dotarea forțelor iraniene au o rază de 2.000 de kilometri. Nu e nicio confirmare că avem rachete care bat între 2.000 și 2.500 de kilometri. Ca atare, bătaia acestor rachete este în afara capitalei României, în afara capitalei Bulgariei, în afаrа capitalei Greciei”.

Dacă s-ar lansa dintr-o regiune foarte apropiată de Turcia, cum ar fi regiunea Tabriz, ar ajunge sigur și în zona bazei Kogălniceanu, explică el. „Dacă vorbim despre un număr redus de rachete este imposibil să ajungă la această bază, ținând seama că deja în spațiul aerian al Turciei au fost lovite patru rachete iraniene de către NATO. Și au fost lovite la puțin timp după ce au intrat în spațiu aerian al Turciei. Deci la distanțe relativ mici față de pozițiile de lansare”, detaliază Bălăceanu.

Orice lansare de rachete, spune el, este depistată prin sistemul satelitar militar al NATO, al SUA. Informația ajunge prima dată la comandamentul operațional aerian al NATO de la Rammstein. În următoarele 1-2 minute, se stabilește traiectoria și ținta probabilă. În următoare 3-5 minute se dă comanda pentru doborâre.

„Doborârea se poate face cu rachetele americane SM-2, SM-6, care de regulă sunt folosite pentru protecția antirachetă a navelor de luptă americane. Și SM-3-ul care este în dotarea scutului de la Deveselu poate fi folosit cu succes, sunt rachete care combat rachetele balistice în extra atmosferă, iar în atmosferă avem mai ales sistemele Patriot, care au în dotare rachete de tip PAC-3 extrem de eficiente.”

Într-o anumită măsură pot fi folosite și rachetele model PAC-2. De exemplu, explică specialistul, Grecia a dislocat la granița cu Bulgaria un asemenea sistem. „Sunt șase sisteme, șase baterii, dar sunt dotate, din informațiile pe care le știm, cu rachete PAC-2. Pe când România are bateriile Patriot cu rachete PAC-3 și PAC-2. Împotriva rachetelor balistice, cele mai eficiente sunt PAC-3.”

El precizeacă că mai avem și sistemul francez Mamba de la Capul Midia. „Iar la nivel european, în Mediterana de Est, există o grupare navală foarte puternică, centrată pe port-avionul francez Charles de Gaulle care are în compunerea sa cel puțin 13 fregate, toate au capabilități de combatere a rachetelor balistice. Se mai adaugă și un distrugător englez care va sosi în zonă, în afară de capabilitățile celorlalte forțe.”

Ca atare, conchide Bălăceanu, „probabilitatea ca una sau două sau trei rachete să ajungă în spațiu aerian al României, survolând Marea Neagră, este extrem de scăzută, este către limită, se duce către imposibil.” Se demonstrează în țările din Golful Persic acest lucru. „Iranul, ca să aibă un succes mic, dar sigur perturbator, mai ales asupra fluxurilor energetice, lansează salve de rachete balistice și de drone pentru a supra-satura apărarea anti-aeriană.”

În plus, spune generalul, „țintele lor predilecte sunt tocmai bazele sau locurile de unde se lansează rachetele, respectiv dronele, care lovesc Iranul. Din punctul acesta de vedere, trebuie să te gândești și la o prioritizare a eventualelor ținte, în condițiile în care în inventarul tău sunt din ce în ce mai puține rachete balistice.”

Sandu Valentin Mateiu: „Era de așteptat o reacție”

La rândul lui, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, cu peste două decenii de experiență în intelligence, susține pentru „Adevărul” că era de așteptat o reacție a Iranului după anunțul privind folosirea bazelor românești în scopuri logistice de avioanele americane.

„Avem o reacție a guvernului iranian care se referă la un răspuns politic și juridic, la consecințe politice și juridice ale respectării în fond de către România a acordului semnat în 2005 cu Statele Unite, pentru că acest acord stă la baza permisiunii acordate de România. Da, avem un avertisment trimis, era de așteptat o reacție, pentru că, indiferent de mijloacele care s-au dislocat în România - aceste patru avioane cisterne KC-135 vor realimenta în aer avioane americane, de transport sau de luptă”, precizează comandorul.

Mateiu opinează că România nu este partea conflictului, „pentru că din România nu pleacă un atac împotriva Iranului, nici de la bazele de teritoriul său, nici din spațiul său aerian. Dar, firește, prin faptul că pleacă avioane cisterne, care nu sunt altceva decât multiplicatori care realimentează în zbor avioane militare americane, există această, nu atât participare în conflict, cât ajutorare a uneia dintre părți. Pentru că firește, un avion care pleacă de la noi realimentează în zbor un alt avion american care participă sau nu la atacarea Iranului.”

Comandorul susține că România nu este singurul stat care și-a deschis bazele pentru avioanele americane. „În fond, toate statele care au acorduri cu Statele Unite au acceptat prezența trupelor americane pe teritoriul lor. Acordul din 2005, semnat de România cu Statele Unite este foarte clar. Se știa de la început că este o decizie politică, suntem sau nu cu partenerul american în acest moment, indiferent de deciziile lui și de războiul pe care îl duce, de caracterul războiului și de modul cum este acesta dus.”

„Ei au spus că vor exista reacții politice și juridice. Luăm ad literam ce au spus” 

Întrebat despre ce înseamnă aceste „consecințe politice și juridice”, Mateiu a precizat: „luăm ad literam ce au spus iranienii. Ei au spus că va exista reacții politice și juridice. În final, ei decid. Sunt și alte state care, de exemplu, au deschis spațiul aerian și bazele, că nu sunt avioane cisterne numai în România, sunt și în Bulgaria, au fost văzute unele în Grecia. Avioanele americane, bombardierele tranzitează foarte probabil și spațiu aerian al Franței, pleacă de la bazele din Marea Britanie, dar lucrurile s-au desfășurat fără prea multe discuții. La noi, probabil, că a ieșit în evidență deoarece s-a trimis în Parlament și s-a cerut votul Parlamentului și atunci automat s-a luat notă de această situație.”

Specialistul refuză să evalueze capacitatea de apărare a țării în situația în care România va fi atacată de Iran, dar precizează că „avem scutul de la Deveselu care apără împotriva rachetelor balistice sud-estul Europei.”

Dorin Toma: „Există și un minim risc terorist”

Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, este de părere că declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian nu au o foarte mare relevanță, în contextul în care statele din Golf au fost atacate de Iran fără nicio declarație prealabilă.

„Riscurile privind securitatea nu sunt nici mai mari, nici mai mici comparativ cu cele din momentul în care a fost luată această decizie la nivel național de a permite anumitor capabilități americane să folosească infrastructura, bazele aeriene de pe teritoriul României sau alte locații de pe teritoriul României. Era clar că pot apărea anumite riscuri, mai mari sau mai mici”, explică el.

Generalul (r) este de părere că capabilitățile Iranului de lovire cu rachete balistice care pot ajunge până pe teritoriul României „sunt limitate, dar există. Dar trebuie luat în calcul că trebuie să survoleze și teritoriul Turciei, de exemplu. Pe teritoriul României sunt mijloace, sunt interceptori, cei de la Deveselu, care au exact această misiune, să intercepteze rachetele balistice din afară a atmosferei.”

„Riscurile sunt minime”, a concluzionat Toma.

El a arătat că există un risc, de asemenea, redus de atacuri teroriste. „Întotdeauna există un risc. Și dacă înainte de decizia României de a deschide bazele pentru avioanele americane riscul consta în special în posibilitatea foarte, foarte redusă de a se organiza, de a se executa atacuri teroriste de către diferite celule pe teritoriul Europei, în primul rând, e clar că după luarea acelei decizii, nivelul de alertă pe undeva ar trebuit ridicat. Normal că riscul a crescut, deși este tot minim și sunt mijloace de contracarare.”

Amenințările Iranului

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a amenințat, luni, România după decizia țării noastre de a da voie americanilor să folosească bazele militare pentru reaprovizionarea avioanelor folosite în misiuni în Orientul Mijlociu.

„Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Aceste zile vor trece, iar Iranul va ieși din această încercare cu demnitate și cu fruntea sus. Nicio țară nu ar trebui să-și permită să ofere, în mod direct sau indirect, facilitățile sale Statelor Unite sau regimului sionist, pentru a ajuta partea agresoare”, a transmsi Esmail Baghaei, potrivit Iran International.

Purtătorul de cuvânt al MAE iranian s-a referit direct la România.

„În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică.

De asemenea, din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie. Nu există niciun motiv sau pretext pentru ca o altă țară să se implice în această agresiune militară, iar din punctul nostru de vedere acest lucru este categoric inacceptabil”, a declarat Esmail Baghaei.

„Cu siguranță va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”

Acesta spune că „cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră.”

Ministerul Afacerilor Român de Externe (MAE) a emis luni o reacție la afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian, în care face apel la de-escaladare diplomatică:

Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu. România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU. România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului. În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale.

Mesajul Iranului vine după decizia României de a acorda SUA dreptul de a folosi bazele din țara noastră pentru realimentarea avioanelor și pentru amplasarea unor radare și sisteme satelitare suplimentare.

Primele avioane cisternă Boeing KC-135 Stratotanker ale Statelor Unite au ajuns în România, pe aeroportul Otopeni, după ce statul a permis americanilor să disloce temporar echipamente și trupe, pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu împotriva Iranului.

România a permis americanilor să disloce temporar echipamente și trupe, pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu împotriva Iranului.

Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.

KC-135 a fost inițial însărcinat cu realimentarea bombardierelor strategice și a fost utilizat pe scară largă în Războiul din Vietnam și în conflicte ulterioare, cum ar fi Operațiunea Furtună în Deșert, pentru a extinde raza de acțiune și rezistența avioanelor de vânătoare și bombardiere tactice americane.