Curtea Constituțională a Rep. Moldova: Alegerile prezidențiale și referendumul pe tema aderării la UE pot avea loc în aceeași zi
0Magistrații Curții Constituționale au declarat inadmisibilă sesizarea socialiștilor și comuniștilor prin care s-a contestat legea care permite desfășurarea referendumului împreună cu alegerile prezidențiale, cu alte cuvinte plebiscitul poate avea loc în aceeași zi cu scrutinul.
Magistrații au pronunțat hotărârea după ce au fost sesizați de parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman, aceștia susținând că textul „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întâi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. De asemenea, autorii sesizării au susținut că în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă (§ 102 din Aviz).
Argumentele CC
Judecătorii Curții Constituționale (CC) au notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în Uniunea Europeană.
,,De asemenea, Curtea a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor (a se vedea Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014, § 106), iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine (a se vedea HCC nr. 5 din 14 martie 2019, § 32). Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție. Autorii sesizării au susținut că Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 și, în particular, §§ 102-104 din acesta, interzic organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale. Curtea a notat că considerentele citate din Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 reprezintă o interpretare a textului de lege pe care l-a considerat echivoc și față de care a formulat o adresă în vederea eliminării ambiguităților legale privind posibilitatea comasării alegerilor și referendumului (§ 107)”, anunță reprezentanții CC.
Mai mult, Curtea a subliniat că ,,Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată”.
Solicitarea Maiei Sandu
La începutul acestei săptămâni, președintele Maia Sandu care a cerut anterior Parlamentului să inițieze referendumul pe tema aderării la Blocul Comunitar, a solicitat Legislativului să înceapă procedurile pentru organizarea acestuia, menționând că plebiscitul care va fi unul constituțional trebuie organizat în acest an pentru că „nu putem ezita să mai așteptăm 30 de ani” și „să conștientizăm cu toții că asta e șansa noastră pentru dezvoltare și pentru pace. În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură - referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”, a declarat șeful statului vecin.
În data de 24 decembrie a anului trecut, ziua în care a împlinit trei ani de când se afla la conducerea Republicii Moldova, Maia Sandu a cerut Parlamentului de la Chișinău să inițieze plebiscitul, afirmând că va continua să realizeze reformele necesare dacă cetățenii îi vor da votul pentru un al doilea mandat de președinte și anunțând pentru prima dată că va candida la alegerile prezidențiale din 2024.