Ce scrie presa internaţională despre noul Guvern al Republicii Moldova

După ce, în contextul alegerilor din iulie, Bloomberg scria că Moldova a suportat ani de corupţie şi scandaluri, lăsând ţara dependentă de finanţarea externă, Washington Post o citează pe prim-ministra Natalia Gavriliţă că „actualul guvern are misiunea extrem de importantă de a arăta lumii că Moldova poate fi guvernată de oameni oneşti, bine intenţionaţi”, notează IPN.

Publicaţia scrie că „vineri parlamentul (moldovean) a aprobat un guvern pro-occidental al preşedintei ţării după ce partidul acesteia a câştigat alegerile parlamentare anticipate din vara aceasta, promiţând să dezvolte relaţiile cu Uniunea Europeană şi să combată corupţia”. Washington post vorbeşte despre promisiunea PAS de a „înlocui Rusia prin legături mai strânse cu Uniunea Euopeană şi de a curăţa de corupţie Moldova, o ţară de 3,5 milioane (conform sursei – n.r.), cea mai săracă din Europa, prinsă între România şi Ucraina”.

Associated press îl citează pe columnistul principal al IPN Dionis Cenuşa că votul parlamentului de vineri „dovedeşte încă o dată superioritatea legislativă a partidului preşedintei Sandu şi că pe interior nu există obstacole vizibile pentru reforme radicale”.

Natalia Gavriliţă, în vârstă de 43 de ani, a fost ministru al finanţelor în guvernarea de scurtă durată a Maiei Sandu, în 2019, lipsită de sprijin după câteva luni de la inaugurare, precizează Reuters. "Noi vom curăţa instituţiile statului de oficialii corupţi”, o citează agenţia, specificând că programul premierului include „reevaluarea procuraturii, acuzată de tărăgănarea cazurilor de corupţie, fapt contestat de procurorul general Alexandr Stoianoglo, care susţine că activitatea procuraturrii este în concordanţă cu legislaţia”.

Şi agenţia Xinhua accentuează că programul noului guvern prevede reforma justiţiei, combaterea corupţiei, atragerea investiţiilor, crearea unor locuri de muncă bine plătite, reducerea sărăciei şi creşterea pensiilor. Noul şef de guvern promite să se axeze pe problemele legate de migraţie şi rata scăzută a natalităţii, infrastructura insuficientă, lacunele din sistemul educaţiei şi cel al sănătăţii.