„Sultanul“ Erdogan își pregătește fiul pentru a prelua conducerea Turciei. Scenarii pe culoarele puterii de la Ankara

După mai bine de două decenii în care a dominat scena politică din Turcia, președintele Recep Tayyip Erdogan se află, inevitabil, în fața întrebării care a fost mult timp evitată: cine îi va urma la conducere? Potrivit Bloomberg, în interiorul partidului de guvernământ începe să se contureze un posibil nume – fiul său, Bilal Erdogan.

În Turcia, unde puterea este concentrată în jurul președintelui și al cercului său apropiat, Bilal Erdogan a devenit tot mai vizibil în ultimii ani. Presa de stat relatează frecvent despre activitățile sale, iar șeful statului îl include tot mai des în vizitele externe – de la întâlniri cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, până la deplasări în Pakistan, Malaezia sau Qatar.

Se ia în calcul intrarea oficială a lui Bilal în politică

Surse citate de Bloomberg susțin că, în spatele ușilor închise, în cadrul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), tema unei eventuale tranziții de putere este discutată tot mai des. Se ia în calcul intrarea oficială a lui Bilal în politică, ca posibil pas spre o viitoare preluare a conducerii.

Întrebarea privind succesorul celui mai longeviv lider al Turciei moderne planează de ani buni atât asupra investitorilor străini, cât și asupra societății turce. Cu toate acestea, în interiorul mișcării politice fondate de Erdogan, liderul în vârstă de 71 de ani rămâne o figură aproape intangibilă, iar orice speculație legată de sănătatea sau retragerea sa este rapid descurajată.

Bilal Erdogan, în vârstă de 44 de ani, al doilea dintre cei patru copii ai președintelui, neagă că ar avea ambiții politice imediate. De altfel, o discuție prematură despre succesiune ar putea fi privită cu suspiciune de electorat.

Totuși, contextul pare favorabil actualului șef al statului. Indicatorii economici – de la inflație la rezervele băncii centrale – s-au îmbunătățit după alegerile din 2023, iar principalul său rival politic, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, se află în închisoare și riscă o condamnare severă pentru acuzații pe care le respinge ca fiind motivate politic. Arestarea sa a provocat proteste, însă acestea s-au stins relativ rapid.

Pe plan extern, Ankara își consolidează influența, de la Siria la Somalia, iar relațiile cu lideri precum președintele american Donald Trump și cu oficiali saudiți sporesc profilul internațional al lui Erdogan.

Bilal Erdogan, absolvent al unui master în politici publice la Harvard, este descris de sursele Bloomberg drept un lider în formare, care își construiește o rețea de loialități și participă activ la selectarea unor cadre importante din partid și din administrație. El conduce mai multe organizații de tineret și are legături solide cu grupări islamice influente – elemente considerate atuuri în interiorul AKP.

Scenarii ce circulă pe culoarele puterii de la Ankara

Mandatul actual al președintelui se încheie în 2028, acesta fiind, în mod formal, ultimul permis de Constituție. Totuși, Erdogan ar putea candida din nou dacă Parlamentul convoacă alegeri anticipate sau dacă Legea fundamentală este modificată. Familia sa și o parte a conducerii AKP ar susține o astfel de prelungire.

În eventualitatea unei noi victorii electorale, Erdogan ar putea pregăti treptat terenul pentru ca fiul său să preia conducerea partidului, susțin surse din interiorul formațiunii. O altă variantă ar fi numirea lui Bilal în funcția de vicepreședinte, poziție prevăzută de Constituție. În cazul în care funcția de președinte devine vacantă, alegeri anticipate trebuie organizate în termen de 45 de zile.

Cu toate acestea, nimic nu este garantat. Cea mai mare vulnerabilitate a actualei puteri rămâne criza costului vieții, care afectează inclusiv milioane de pensionari. Bloomberg Economics estimează însă că scăderea treptată a inflației ar putea îmbunătăți percepția publică înaintea unui nou scrutin.

Erdogan continuă să dețină un control ferm asupra partidului său, ceea ce îi permite, în practică, să influențeze decisiv alegerea viitorului lider. În ochii unor figuri grele din AKP și ai unor oficiali din aparatul civil și militar, Bilal Erdogan este perceput drept un musulman devotat, capabil să mențină echilibrul intern al formațiunii și să asigure o tranziție fără convulsii.

El se prezintă adesea ca un politician moderat, care apreciază relația cu Occidentul, dar rămâne ancorat în valorile lumii islamice – o combinație ce ar putea conta decisiv într-o Turcie aflată la intersecția marilor sfere de influență.