Statutul „Consiliului pentru pace” ar putea fi revizuit. Inițiativa lui Trump nu a stârnit entuziasmul liderilor mondiali

Propunerea președintelui american Donald Trump de a crea un Consiliu pentru Pace se confruntă cu scepticism din partea mai multor state, pe fondul unor prevederi considerate inacceptabile. Potrivit Bloomberg, inițiativa a fost întâmpinată cu rezerve în Europa, a fost criticată de Israel și a primit sprijin mai degrabă din partea aliaților Kremlinului.

Surse familiarizate cu negocierile afirmă că Donald Trump dorește ca statutul complet și mandatul Consiliului să fie semnate joi, la Davos. Totuși, mai multe guverne invitate analizează dacă participarea este oportună, având în vedere conținutul documentului.

Una dintre cele mai controversate prevederi este solicitarea ca statele care doresc un loc permanent să contribuie cu 1 miliard de dolari, condiție confirmată ulterior de Casa Albă. Potrivit surselor, cererea a surprins numeroși lideri și a ridicat semne de întrebare legate de scopul și funcționarea organismului.

Consiliul a fost conceput inițial anul trecut ca o structură, sub conducerea lui Trump, menită să supravegheze reconstrucția postbelică a Fâșiei Gaza. Printre liderii invitați se numără premierul Canadei, Mark Carney, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Cu toate acestea, încă din weekend, unele state au început să se retragă din proces.

Documentul analizat de Bloomberg sugerează că puterea decizională finală ar reveni președintelui american, fapt care a alimentat îngrijorări privind transparența și destinația fondurilor colectate.

În acest context, aliații europeni încearcă să coordoneze o poziție comună și să obțină modificări ale statutului, în timp ce caută sprijin și din partea statelor arabe. Strategia generală a Europei față de un posibil al doilea mandat Trump ar fi, potrivit surselor, una de temporizare și reducere a tensiunilor.

Negocierile au loc într-un moment sensibil, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al declarațiilor recente ale lui Trump privind Groenlanda.

Oficiali europeni de rang înalt sunt mult mai critici

Până în prezent, singurul lider care a respins public inițiativa este premierul israelian Benjamin Netanyahu. Deși susține ideea unui Consiliu pentru Pace, Israelul s-a opus componenței unui comitet dedicat Gazei, care include reprezentanți ai Qatarului și Turciei, fără consultarea Tel Avivului.

Alte state au transmis că sunt dispuse să discute modificări. Mark Carney a declarat că Canada ar putea participa „în principiu”, dar nu va plăti nicio contribuție financiară. Premierul britanic Keir Starmer a evitat să sprijine inițiativa, afirmând că va consulta aliații. În schimb, președintele Argentinei, Javier Milei, a confirmat că va fi membru fondator, iar premierul italian Giorgia Meloni s-a oferit să joace un rol de mediator.

Fostul premier britanic Tony Blair, desemnat membru executiv al Consiliului, este implicat în discuțiile din culise alături de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Reprezentanții săi afirmă că statutul ar putea fi revizuit după feedback-ul inițial.

În privat, însă, oficiali europeni de rang înalt sunt mult mai critici. Unii consideră inițiativa o încercare de a crea o alternativă la ONU, instituție pe care Trump a criticat-o frecvent. Potrivit acestora, Consiliul ar putea deveni un instrument mai larg de influență globală.

Nu toate reacțiile au fost rezervate. Ungaria a confirmat participarea, iar premierul Viktor Orban a descris invitația drept „o onoare”. De asemenea, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație și că Moscova va solicita detalii suplimentare.

Un oficial european a calificat situația drept „o farsă” în contextul războiului din Ucraina, subliniind dilema cu care se confruntă Europa: acceptarea inițiativelor lui Trump sau riscul adâncirii diviziunilor transatlantice.