Ostaticul român răpit în Burkina Faso apare într-o înregistrare video în care cere guvernului român să-l elibereze

Iulian Gherguţ, românul reţinut ca ostatic de peste un an de către jihadiştii grupării jihadiste Al-Mourabitoune a islamistului algerian Mokhtar Belmokhtar a apărut într-o înregistrare video, dată publicităţii luni, în care cere guvernului său să facă totul pentru eliberarea lui.

 Gherguţ era agent de securitate într-o mină de mangan la Tambao, în nordul Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Niger şi Mali, când a fost răpit în 4 aprilie 2015 de către cinci indivizi înarmaţi. Răpirea sa a fost revendicată de către Al-Mourabitoune, o grupare legată de Al Qaida.

În înregistrarea video, el poartă o barbă deasă, vorbeşte o franceză marcată de un accent puternic, şi afirmă că secvenţa este înregistrată în 21 septembrie. Ostaticul român asigură că starea sănătăţii sale este bună.

Gherguţ spune că se gândeşte la familia sa şi îi cere, precum şi guvernului român, să facă totul pentru a fi eliberat.

Înregistrarea a fost distribuită de SITE, centrul american de supraveghere a site-urilor jihadiste.

 Prima înregistrare video, care durează mai puţin de un minut, a fost primul semn de viaţă al ostaticului român, de la răpirea sa, la 4 aprilie 2015, în apropierea unei mine de mangan din Tambao.

În imaginile din 2015, Iulian Gherguţ poate fi văzut înconjurat de trei bărbaţi înarmaţi. Mesajul a fost înregistrat în exterior, iar ostaticul în vârstă de 39 de ani se exprimă în limba franceză.

În mai 2015, grupare teroristă Al-Mourabitoune a cerut guvernului român răscumpărare  pentru Gherguţ. Afirmând că vorbeşte în numele lui "Adnan Abou Walid Sahraoui, emirul Al-Mourabitoune", autorul înregistrări din mai, realizată în arabă "făce apel la guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului deţinut de grup".

Gruparea Al-Mourabitoune a fost creată în 2013 prin fuziunea formaţiunii lui Mokhtar Belmokhtar cu Mişcarea pentru unicitate şi jihad în Africa de Vest (Mujao), una dintre formaţiunile jihadiste din nordul Mali vizate de operaţiunea franceză Serval, lansată în ianuarie 2013.

Supranumit "Mister Marlboro", o aluzie la activităţile sale de contrabandă cu ţigări, sau Belawar ("Chiorul" în arabă), Mokhtar Belmokhtar a fost dat mort în mai multe rânduri. 

Burkina Faso, ţară sahaliană săracă din Africa, a intrat din 2015 într-un ciclu de răpiri şi atacuri teroriste mai ales în regiunea sa de nord.

După răpirea lui Gherguţ, un cuplu de medici australieni a fost răpit în ianuarie 2016 la Djibo, în nordul Burkina Faso, ulterior soţia fiind eliberată. 

Teroriştii Al-Murabitoun au revendicat mai multe atacuri sângeroase în statele sub-sahariene.

De asemenea, răpirea unor cetăţeni străini pentru răscumpărare este o practică întâlnită în state precum Mali şi Niger, dar mai rar în Burkina Faso.

MAE verifică autenticitatea înregistrării

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat marţi că, în prezent, se fac verificări cu privire la autenticitatea înregistrării în care apare cetăţeanul român răpit în Burkina Faso. 

"Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso a luat notă de difuzarea la data de 31 octombrie 2016 a unui material video cu cetăţeanul român Iulian Gherguţ. În prezent se fac verificări privind autenticitatea înregistrării. Având în vedere specificul acestei operaţii, procedurile de verificare pot să dureze", se arată într-un comunicat al MAE .

Celula de criză precizează că lansarea unui astfel de mesaj în spaţiul public se înscrie în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest gen şi că se lucrează în regim de permanenţă pentru gestionarea situaţiei.

MAE reiterează recomandarea ca tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz, dat fiind caracterul specific şi sensibil al acestuia, să se facă cu toată precauţia.

Conform comunicatului, Celula de criză care gestionează cazul lui Iulian Gherguţ, convocată la data de 4 aprilie 2015 (din care fac parte MAE, SIE, SRI, MApN, Administraţia Prezidenţială), este constituită conform "Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României" (aprobată de şedinţa CSAT din 3 iulie 2013).

Împreună cu MAE, care acţionează pe toate canalele diplomatice disponibile şi gestionează activitatea de comunicare, autorităţile române competente în domeniul securităţii naţionale (SIE, SRI, MApN) depun toate eforturile pentru eliberarea cetăţeanului român. Fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice de acţiune, conform competenţelor, se mai arată în comunicatul de presă.