Oamenii de știință descoperă „călcâiul lui Ahile” al Groenlandei, care l-ar putea obliga pe Trump să-și regândească strategia privind Arctica

O slăbiciune geologică descoperită recent sub calota glaciară a Groenlandei ar putea accelera topirea gheții și ar complica ambițiile Statelor Unite în regiunea arctică, arată un nou studiu științific.

Cercetătorii au identificat un strat extins de sedimente — alcătuit din nisip și sol moale — aflat între gheață și roca de bază, care favorizează alunecarea ghețarilor și prăbușirea lor în ocean. Această structură reduce stabilitatea calotei glaciare, făcând-o mai vulnerabilă decât s-a estimat anterior.

Studiul sugerează că gheața Groenlandei nu este ancorată direct de un fundament solid, ci „plutește” parțial pe acest strat alunecos. Pe măsură ce apa rezultată din topire pătrunde spre bază, frecarea scade, iar masele de gheață se pot deplasa mai rapid spre coastă, scrie Daily Mail.

Descoperirea are implicații importante nu doar pentru nivelul global al mărilor, ci și pentru planurile geopolitice ale Washingtonului. Administrația Trump a susținut în mod repetat ideea preluării Groenlandei de la Danemarca, invocând atât poziția strategică a insulei, cât și bogățiile sale naturale — de la petrol și aur la grafit, cupru, fier și elemente rare.

Forajul devine mai lent și mai periculos

Însă prezența acestor straturi groase de sedimente ar putea îngreuna semnificativ exploatarea resurselor. Forajul devine mai lent și mai periculos, iar instabilitatea ghețarilor crește riscul prăbușirilor masive de gheață.

Potrivit lui Yan Yang, cercetător la Universitatea California din San Diego, sedimentele identificate pot atinge, în unele zone, grosimi de până la 200 de metri. Cele mai consistente straturi se află în regiunile unde baza gheții este mai caldă și mai umedă, în timp ce zonele mai reci și complet înghețate par să fie mai stabile.

„Dacă mai multă apă de topire ajunge la bază, aceste sedimente pot reduce și mai mult rezistența, pot accelera curgerea gheții și pot spori pierderea de masă spre ocean”, avertizează Yang. „Asta înseamnă că anumite regiuni ale Groenlandei ar putea fi mai vulnerabile la schimbările climatice decât arată modelele actuale.”

Cercetări anterioare au arătat că forajul sigur necesită o bază solidă de rocă înghețată. Studii publicate în The Cryosphere și Annals of Glaciology au concluzionat că sedimentele subglaciare pot bloca echipamentele, pot deteriora instalațiile și pot întârzia semnificativ operațiunile miniere.

În paralel, instabilitatea gheții ar putea crește numărul aisbergurilor, ridicând costurile și riscurile pentru platformele petroliere offshore.

Descoperirea vine într-un context geopolitic tensionat. Donald Trump a reiterat recent că Groenlanda ar trebui să intre sub control american, susținând că Danemarca nu o poate proteja în fața Rusiei și Chinei. Deși un acord din 1941 permite deja Statelor Unite să își extindă facilitățile militare pe insulă, administrația Trump consideră că un control deplin este necesar pentru securitatea Americii de Nord.

China, aflată la mii de kilometri distanță, s-a autodeclarat în 2018 „stat aproape arctic”, invocând interese economice și rute de navigație, inclusiv accesul la resursele Groenlandei.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa lui Yang a analizat date seismice colectate timp de două decenii de la 373 de stații de monitorizare din Groenlanda. Comparând modul în care vibrațiile seismice traversează gheața și solul cu modele computerizate, cercetătorii au reușit să cartografieze distribuția și grosimea stratului de sedimente ascuns.

Rezultatul: o Groenlandă mai fragilă decât se credea — și un viitor arctic mai complicat, atât din punct de vedere climatic, cât și strategic.