Netanyahu dă înapoi. Ministrul care a stârnit noi proteste în Israel rămâne în funcție

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a cărui demitere de către prim-ministrul Benjamin Netanyahu a adus criza politică a țării la un punct culminant, rămâne în funcție până la noi ordine. Declarațiile vin din partea consilierilor, care au au invocat nehotărârea guvernului cu privire la modul de a proceda, scrie Reuters.

În timp ce țara este asaltată de proteste fără precedent, generate de reforma justiției, Benjamin Netanyahu, a anunţat, luni, o „pauză” în acest sens și a cerut discuții de compromis cu opoziția de centru-stânga.

„Suntem în mijlocul unei crize care pune în pericol unitatea de bază dintre noi. Această criză necesită un comportament responsabil din partea tuturor”, a spus el într-un discurs de televiziune, difuzat în prime-time.

Mișcarea sa a stabilizat economia zguduită a Israelului., dar au rămas întrebări cu privire la credibilitatea lui Netanyahu – inclusiv în propria sa tabără – după disidența unor colegi de rang înalt din partidul Likud.

Demis, dar rămas în funcție

Yoav Gallant, membru al partidului Likud al lui Netanyahu, ceruse, sâmbătă seara, oprirea controversatei reforme a sistemului judiciar, care a scos milioane de isralieni în stradă în ultimele trei luni. El a făcut această cerere, în mod deschis, în numele prevenirii răspândirii protestelor antireforme în armată. O zi mai târziu, Netanyahu a spus că îl concediază pe Gallant.

Anunțul demiterii sale a provocat noi proteste în Israel, duminică și luni, zi în care sindicatele israeliene au declanșat o grevă generală fără precedent.

În mod obișnuit, această reziliere ar fi intrat în vigoare marți. Dar consilierii lui Gallant au spus că nu a primit niciodată scrisoarea de notificare necesară, în mod oficial, pentru a începe numărătoarea inversă de 48 de ore, până la demiterea sa din funcție. În concluzie, ei au continuat să lucreze, după programul obișnuit. Întrebați dacă Gallant este menținut sau înlocuit, purtătorii de cuvânt ai lui Netanyahu și ai partidului Likud nu au dorit să comenteze situația.

Majoritatea israelienilor se opun demiterii lui Gallant și noilor reforme

Un sondaj de opinie, realizat de cea mai bine cotată televiziune din țară, Channel 12 TV, a relevat că 63% dintre israelieni - și 58% dintre susținătorii partidului Likud - s-au opus unei destituiri ministrului din funcție.

Majorități similare au susținut că vor ca Netanyahu să întrerupă procesul de adoptare a reformei sistemului judiciar, o măsură cerută insistent de partidele ultrareligioase și de extrema dreaptă din coaliția lui Netanyahu.

Având în vedere faăătul că 68% dintre israelieni l-au acuzat pentru criză, Channel 12 TV a constatat că, dacă ar avea loc alegeri astăzi, Netanyahu și aliații coaliției ar pierde.

Itamar Ben-Gvir, care ocupă funcția de ministru al Securității Naționale în guvernul lui Netanyahu, a declarat, marți, că premierul i-a dat asigurări că legea va fi trecută unilateral după Pesah, în cazul în care negocierile cu opoziția pentru a ajunge la un consens vor eșua.

Negocierile vor fi mediate de către președintele israelian Isaac Herzog, de regulă o figură ceremonială pe scena politică a Israelului.

Prevederile reformei justiției

Planul de reformă prevede că Înalta Curte va putea respinge legi doar în anumite condiții, cu o „majoritate specială” încă nespecificată a celor 15 membri ai săi. Însă inclusiv aceste decizii vor putea fi anulate de Parlament, cu o majoritate simplă de 61 dintre cele 120 de voturi ale legiuitorilor israelieni.

Knessetul nu va putea însă anula decizii luate cu unanimitate de voturi de judecătorii Înaltei Curți.

În Israel Înalta Curte are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului.

De asemenea, poiectul de lege prevede schimbarea statutului funcționarilor guvernamentali pentru ca avizele emise de aceștia asupra diferitelor acte normative să nu mai aibă caracter obligatoriu și elimină principiul „caracterului rezonabil” a actelor normative, când Înalta Curte judecă legalitatea lor.