Netanyahu ameninţă Iranul în cazul unui atac asupra Israelului: „Vor avea de înfruntat o ripostă pe care nici nu şi-o pot imagina”
0Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ameninţat joi Iranul cu o ripostă masivă în cazul în care va ataca Israelul, după o nouă avertizare a preşedintelui american Donald Trump împotriva Teheranului.
„Dacă ayatollahii comit greşeala de a ne ataca, vor avea de înfruntat o ripostă pe care nici nu şi-o pot imagina”, a declarat Benjamin Netanyahu într-un discurs televizat rostit în cadrul unei ceremonii militare.
Ameninţarea premierului israelian a venit după ce preşedintele Donald Trump a avertizat joi Iranul că trebuie să ajungă la un acord privind programul său nuclear, pentru că altfel vor avea loc „lucruri rele”. El pare să fi stabilit un termen limită de 10 zile înainte ca SUA să ia măsuri, potrivit News.
Pe fondul unei concentrări masive de forţe militare americane în Orientul Mijlociu, care a alimentat temerile privind un război mai amplu, Trump a declarat că negocierile cu Iranul decurg bine, dar a insistat că Teheranul trebuie să ajungă la un acord „semnificativ”.
„Altfel, se vor întâmpla lucruri rele”, a declarat Trump la prima reuniune a Consiliului său pentru Pace care a avut loc la Washington.
Trump, care a ameninţat în repetate rânduri că va ataca Iranul, a vorbit despre atacurile aeriene americane din iunie, afirmând că potenţialul nuclear al Iranului a fost „decimat”.
„S-ar putea să fim nevoiţi să mergem mai departe sau s-ar putea să nu fim nevoiţi. Veţi afla probabil în următoarele 10 zile”, a spus el audienţei, fără a da mai multe detalii.
Ameninţările SUA de a bombarda Iranul, în contextul în care cele două părţi sunt departe de a ajunge la un acord în negocierile privind programul nuclear al Teheranului, au determinat creşterea preţurilor petrolului, iar joi o corvetă de război rusă s-a alăturat exerciţiilor navale iraniene planificate în Golful Oman, o rută maritimă vitală pentru energia globală.
Negociatorii iranieni şi americani s-au întâlnit marţi la Geneva, iar ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că au convenit asupra „principiilor directoare” ale unui acord. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că cele două părţi rămân în dezacord cu privire la unele aspecte.
Joi, Rusia a avertizat în privinţa unei „escaladări fără precedent a tensiunilor” în jurul Iranului şi a îndemnat la reţinere în contextul consolidării militare a SUA în regiune, care, potrivit unui înalt oficial american, ar trebui să fie finalizată până la jumătatea lunii martie. Trump a trimis portavioane, nave de război şi avioane în regiune, crescând perspectiva unui alt atac asupra Republicii Islamice.
Statele Unite şi Israelul au bombardat instalaţiile nucleare ale Iranului şi unele obiective militare în iunie anul trecut. Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a discuta despre Iran pe 28 februarie.
Washingtonul doreşte ca Iranul să renunţe complet la îmbogăţirea uraniului, un proces utilizat pentru a crea combustibil pentru centralele nucleare, dar care poate furniza şi material pentru fabricarea de ogive nucleare.
SUA şi aliatul său Israel doresc, de asemenea, ca Iranul să renunţe la rachetele balistice cu rază lungă de acţiune, să înceteze sprijinirea grupurilor din Orientul Mijlociu şi să nu mai folosească forţa pentru a reprima protestele interne.
Iranul spune că refuză să discute probleme care depăşesc dosarul nuclear, considerând eforturile de limitare a arsenalului său de rachete o linie roşie.
Ca semn al îngrijorării crescânde faţă de tensiunile sporite, Polonia a devenit joi cea mai recentă ţară europeană care şi-a îndemnat cetăţenii să părăsească Iranul, premierul Donald Tusk afirmând că polonezii ar putea avea doar câteva ore la dispoziţie pentru a se evacua.
Trump a început să ameninţe din nou cu lovituri asupra Iranului în ianuarie, în timp ce autorităţile iraniene au înăbuşit protestele generalizate, fiind mii de morţi în toată ţara.