De ce Israelul își pune baza în Trump pentru a schimba regimul din Iran. Analist: „Lui Netanyahu nu-i pasă ce se întâmplă a doua zi”

În contextul speculațiilor privind ce urmărește SUA prin acumularea de forțe aproape de Iran, Israelul a rămas neobișnuit de tăcut, o tăcere care nu poate fi decât una foarte grăitoare pe fondul unei situații marcate de tensiune, se arată într-o analiză BBC. 

FOTO SHUTTERSTOCK

Dincolo de câteva comentarii în sprijinul amplelor proteste antiguvernamentale din Iran din această lună, prim-ministrul israelian nu a avut prea multe de spus public cu privire la situația superputerii aliate care îl înfruntă pe cel mai mare dușman al țării sale. Guvernul Israelului a rămas la fel de tăcut.

„Este un indiciu privind importanța pe care Netanyahu o acordă acestui moment”, a apreciat Danny Citrinowicz, care a lucrat timp de 25 de ani în cadrul Serviciului de Informații al Apărării din Israel și în prezent este cercetător specializat în Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel.

„În ceea ce-l privește pe Netanyahu, aflându-se în această poziție în care SUA au atât de multe forțe în Golf, fiind atât de aproape de un atac al lui Trump asupra Iranului, acesta este - pentru el - un moment de aur pe care îl trăiește din plin”.

Alți analiști percep această tăcere ca fiind strategică.

„Conducerea [israeliană] socotește că ar trebui să le permitem americanilor să conducă de data aceasta, deoarece sunt mai puternici, au mai multe capacități și au mult mai multă legitimitate în lume”, spune Asaf Cohen, fost director adjunct al unității de informații a Israelului.

Benjamin Netanyahu a perceput mereu Iranul drept principala amenințare cu care se confruntă Israelul și cea mai mare sursă de instabilitate în Orientul Mijlociu. Dacă în public păstrează tăcerea, asta nu înseamnă că lipsesc discuțiile private cu principalul său aliat american.

De altfel, recent, șefa serviciilor secrete militare israeliene, Shlomi Binder, a avut discuții cu reprezentanți ai agențiilor de informații ale SUA la Washington. Potrivit presei israeliene, discuția s-a concentrat pe posibile ținte din Iran.

Israelul ar ținti mai sus

Citrinowicz e de părere că, în privat, Netanyahu îmboldește SUA către atacuri maximaliste vizând schimbarea regimului în Iran și că, atunci când l-ar fi îndemnat pe Trump să se abțină de la o lovitură la începutul acestei luni, motivul a fost faptul că acel atac american planificat ar fi fost în viziunea lui „prea mic”.

Președintele american Donald Trump ia în calcul o serie de acțiuni împotriva Iranului, care, potrivit presei americane, includ atât lovituri simbolice limitate, cât și o eventuală schimbare de regim. În public, el a alternat amenințările privind o intervenție militară cu o oferta privind noi negocieri.

În timp ce mulți aliați ai SUA avertizează că o încercare de a detrona conducerea Iranului prezintă riscuri uriașe pentru regiune, mulți din Israel văd beneficii pentru securitatea lor.

De pildă, Israelul speră că asta ar pune capăt amenințării reprezentate de rachetele balistice iraniene și posibilității ca într-o zi Iranul să dispună de arme nucleare.

În plus, ar slăbi milițiile proxy ale Iranului în regiune, inclusiv Hezbollah, care încă are până la 25.000 de rachete și alte muniții la granița cu Libanul, potrivit Institutului de cercetare Alma din Israel.

Din contră, unii parlamentari israelieni consideră că un atac limitat sau chiar un nou acord cu Iranul ar putea prezenta riscuri mai mari pentru securitatea Israelului pentru că în acest fel regimul e menținut la putere.

„Când te confrunți cu răul total, nu acționezi limitat.Există un consens că Israelul ar trebui să acționeze mult mai ferm, și la fel ar trebui să facă și lumea occidentală.”, a spus Moshe Tur-Paz, membru al partidului de opoziție Yesh Atid, care face parte din Comisia de Apărare a parlamentului israelian.

Mulți argumentează o nouă încleștare care să lase regimul intact nu ar merita prețul plătit pentru represaliile Iranului.

În timpul războiului de 12 zile de anul trecut, când Israelul și SUA au atacat siturile nucleare și de rachete balistice ale Iranului, Iranul a ripostat cu sute de rachete asupra orașelor israeliene, ucigând cel puțin 28 de persoane.

La rândul lor, analiștii au sugerat că Iranul a tras învățăminte din acel conflict, adaptându-și tacticile pe măsură ce războiul progresa. După o jumătate de an, Iranul își reface stocurile de rachete.

Un consilier senior al liderului suprem al Iranului a avertizat pe rețelele de socializare că Tel Aviv-ul va fi lovit de un răspuns „imediat și fără precedent” în cazul oricărui atac american.

„Netanyahu se teme că Israelul va trece iarăși prin suferința unui atac fără o schimbare de regim”, a spus Citrinowicz. „El a ajuns la concluzia că, pentru a opri construirea rachetelor, este nevoie de o schimbare de regim, dar aceasta se poate întâmpla doar cu SUA.”

Or, acest moment de mare vulnerabilitate pentru regimul iranian reprezintă o oportunitate, spune Cohen.

„Iranul se află acum în punctul cel mai slab al său - aceasta este o oportunitate care s-ar putea să nu se mai ivească”, a spus Cohen. „Sunt mulți oameni care sunt convinși că a venit momentul: acum sau niciodată.”

În Tel Aviv, locuitorii care au fost martorii atacurilor cu rachete iraniene din iunie anul trecut speculează despre probabilitatea unui nou conflict.

„Sper că [liderii noștri] nu vor rata această oportunitate”, a spus Neria, un tânăr de puțin peste 20 de ani.

„Dacă se va întâmpla printr-un atac sau prin alte mijloace, nu știu, dar cu siguranță ar trebui să profităm de situație pentru a schimba regimul. Nu ar fi prima dată când confruntăm cu bombele - nu este frumos, dar dacă ne va ajuta pe termen lung să ne simțim mai în siguranță, atunci va trebui să acceptăm asta.”

Shani, o tânără din vecinătate, a spus că are sentimente amestecate.

„Știu că poporul iranian - mulți dintre ei - își doresc ajutorul SUA. Sper doar că toată lumea va rămâne în siguranță”, a spus ea. „Politicienii trebuie să se gândească la oameni. Acțiunile au consecințe.”

Schimbarea de regim vine cu riscuri

În lipsa unor fisuri evidente în alianța militară și clericală din jurul Liderului Suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, și fără o mișcare de opoziție fragmentată în țară, nu este clar cine ar prelua controlul asupra Iranului dacă guvernul ar cădea.

Un succesor mai tânăr din aceeași elită conducătoare nu ar fi neapărat mai flexibil față de Israel, iar haosul unui război civil nu ar fi doar profund destabilizator pentru iranieni, ci pentru regiune în ansamblu.

În plus, mulți experți din domeniul apărării au subliniat că regimurile nu sunt de obicei răsturnate doar prin atacuri aeriene.

Prim-ministrul Israelului, care se confruntă cu alegeri anul acesta, a muncit din greu de la atacurile Hamas pentru a încerca să-și restabilească imaginea de „Domnul Securitate” al Israelului. În acest sens, schimbarea regimului în Iran – sau asasinarea lui Khamanei – ar fi un premiu politic, dar și un risc.

„Este un risc, dar unul calculat”, spune Citrinowicz.

„Lui Netanyahu nu-i pasă ce se întâmplă a doua zi după plecarea lui Khamenei. Vrea să arate, împreună cu Trump, că a distrus regimul iranian. Este un risc pe care este dispus să și-l asume dacă e sigur că americanii vor merge până la capăt. Problema este Trump.”

Negocierile, blocate de liniile roșii ale Iranului

Atât SUA, cât și Iranul au arătat deschidere față de negocieri, dar Trump a condiționat discuțiile de încetarea îmbogățirii uraniului de către Iran, de încetarea sprijinului pentru partenerii din regiune și de limite impuse rachetelor balistice - condiții care sunt linii roșii pentru regim.

Conducerea Israelului se opune ferm unui acord, iar analiștii israelieni sunt împărțiți în ceea ce privește posibilitatea realizării acestuia.

Potrivit estimării lui Cohen Washingtonul și Teheranul doresc un acord, dar dacă acesta nu se materializează, SUA ar putea ataca.

„Liderul suprem al Iranului și Trump au ceva în comun. Nu există cu adevărat linii roșii. În timpul negocierilor din 2013, le numeam «linii roz», pentru că s-au schimbat”, a spus Cohen.

„Vorbim mereu despre Iran ca fiind malefic, dar ei sunt foarte raționali”, a spus el. „Cred că își dau seama că, pentru a schimba situația, trebuie să facă ceva ce nu s-a mai făcut până acum.”

„Da, există posibilitatea de a face compromisuri, nu sunt Coreea de Nord, dar acest regim are propriile linii roșii”, a notat și Citrinowicz, explicând că un război ar fi greu de controlat „pentru că iranienii vor crede că este un război pentru supraviețuire”.

Există semne că Trump ar putea limita condițiile impuse pentru negocieri și că se concentrează pe programul nuclear al Iranului. Dacă ștacheta va fi suficient de coborâtă pentru ca Teheranul să înceapă discuțiile, o mare parte a regiunii va răsufla ușurată - iar mulți din Israel își vor ține respirația.

Cohen subliniază că există modalități de a ajunge la compromisuri în chestiuni precum îmbogățirea uraniului, care ar putea împiedica temporar orice nouă activitate, permițând în același timp Iranului să evite o interdicție explicită.

„Diferența esențială dintre noi și iranieni este că ne plac rezultatele rapide, iar iranienii au multă răbdare”, a spus el. „Ei spun: «Suntem aici de 2000 de ani, dacă vom avea nevoie de încă 30 de ani ca să obținem o armă nucleară, e în regulă».”