Video Cel mai lung tunel submarin din lume, unde 34 de muncitori și-au pierdut viața: construcția a durat 15 ani și a costat miliarde de euro

Cel mai lung tunel subacvatic din lume traversează Japonia, unind insulele Honshu și Hokkaido. A costat aproximativ 5,85 miliarde de euro, a fost construit în 15 ani, iar 34 de muncitori și-au pierdut viața în timpul lucrărilor.

Proiectul a fost inițiat după scufundarea a cinci feriboturi în 1954, eveniment care a subliniat necesitatea unui mijloc sigur de transport între insule. Tunelul Seikan a fost planificat încă din anii 1920, iar studiile de fezabilitate au început în anii 1940, însă construcția propriu-zisă a început abia în 1964, potrivit express.

Construcția tunelului a fost extrem de dificilă. Zona este predispusă la cutremure și tsunami, ceea ce a impus forarea tunelului prin rocă vulcanică și adoptarea unor soluții inginerești capabile să reziste la presiunea intensă a apei. De asemenea, au fost necesare soluții inginerești capabile să reziste la presiunea intensă a apei, ceea ce a dus la multe provocări în timpul construcției, inclusiv inundații și prăbușiri. Din păcate, 34 de muncitori și-au pierdut viața în timpul lucrărilor. 

În ciuda acestor provocări și tragedii, tunelul a fost finalizat și inaugurat pe 13 martie 1988. 

Tunelul Seikan măsoară 33,4 mile, dintre care 14,5 mile trec sub fundul mării, făcându-l cel mai lung tunel submarin din lume.

Deși inițial se anticipa un număr mare de pasageri, astăzi călătoriile cu avionul între Tokyo și Hokkaido sunt mai rapide și mai ieftine, iar traficul de pasageri prin tunel este mai redus decât se estimase.

Totuși, tunelul rămâne extrem de important pentru transportul de marfă, fiind traversat zilnic de aproximativ 50 de trenuri care transportă produse alimentare și alte bunuri între insule.

De asemenea, tunelul include două stații și oferă tururi subacvatice pentru vizitatori, transformându-l și într-o atracție turistică.

Japonia plănuiește extinderea rețelei de trenuri de mare viteză și modernizarea tunelurilor până în 2038, pentru a permite viteze mai mari și o mai bună separare între trenurile de pasageri și cele de marfă.