Ce a obținut Trump pariind pe un ultimatum apocaliptic în războiul cu Iranul

Pariul pe un ultimatum extrem a dus la un armistițiu fragil cu Iranul, atrăgând simultan critici intense de pe întreg spectrul politic din SUA, dar și aprige dezbateri privind credibilitatea, moralitatea și capacitatea de decizie a președintelui american Donald Trump, se arată într-o analiză Washington Post.

În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Trump a vorbit în privat  despre tacticile sale preferate de negociere. La un eveniment de strângere de fonduri din New York, în luna mai, el a povestit cum ar descuraja agresiunea Chinei sau Rusiei amenințând cu bombardarea Beijingului sau Moscovei. „A crezut că sunt nebun,” a spus Trump despre reacția liderului chinez Xi Jinping. „M-a crezut doar 10%. Dar 10 procente sunt tot ce ai nevoie.”

Deși nu a fost confirmată de oficialii ruși sau chinezi, povestea este revelatoare pentru măsura în care Trump mizează pe imprevizibilitate și pe amenințări cu escaladarea catastrofală pentru a obține avantajul în fața adversarilor străini - o variantă modernă a „teoriei omului nebun” a lui Richard Nixon. În calitate de președinte, acțiunile sale provocatoare au inclus amenințarea de a retrage SUA din NATO în 2018, creșterea dramatică a tarifelor vamale în 2025 și încercarea de a cumpăra Groenlanda la începutul acestui an.

Tactica a fost pusă la încercare în cel mai riscant pariu de până acum: ultimatumul de marți pentru Iran, potrivit căruia „o întreagă civilizație va muri azi noapte”, ceea ce a produs un armistițiu de două săptămâni cu Iranul și asigurări din partea liderilor iranieni că vor permite trecerea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Susținătorii au salutat rezultatul drept o validare a strategiei de marcă a lui Trump.

„Președintele Trump face ceea ce face,” a comentat Andrew Kolvet, gazda emisiunii The Charlie Kirk Show, marți. „Acesta este motivul pentru care este președintele ales. Cred că este lucid și stăpân pe situație.”

Totuși, retorica președintelui american, inclusiv amenințarea de a distruge „o întreagă civilizație,” a atras condamnări pe scară largă și a generat temeri privind potențiale atacuri nucleare, după ce Trump a amenințat să distrugă infrastructura civilă, ceea ce ar încălca legile războiului.

Senatoarea Lisa Murkowski (de Alaska) s-a alăturat criticilor: „Amenințarea președintelui precum că ‘o întreagă civilizație va muri azi noapte’ nu poate fi scuzată drept o tentativă de a obține o pârghie în negocierile cu Iranul. Acest tip de retorică este o ofensă adusă idealurilor pe care națiunea noastră a încercat să le promoveze în lume de aproape 250 de ani. Subminează rolul nostru de far global al libertății și pune direct în pericol americanii atât în străinătate, cât și acasă.”

Un armistițiu care se încadrează în orizontul SUA pentru sfârșitul războiului

Casa Albă a prezentat armistițiul drept pe un pas către încheierea conflictului într-un interval de șase săptămâni, mai degrabă decât ca o simplă prelungire a ultimatumului lui Trump privind Strâmtoarea Ormuz, o arteră crucială pentru o cincime din aprovizionarea  globală cu petrol.

„Încă de la începutul Operațiunii Epic Fury, președintele Trump a estimat că va fi o operațiune de 4-6 săptămâni,” a spus secretarul de presă Karoline Leavitt. „Succesul militar a creat un avantaj maxim, permițând președintelui Trump și echipei să se angajeze negocieri dure care au creat acum o deschidere pentru o soluție diplomatică și pace pe termen lung.”

La rândul său, Iranul a prezentat de armistițiul ca pe o victorie și a insistat asupra unui rol de supraveghere pentru trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, poziție pe care nu o avea anterior războiului. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat sprijinul pentru armistițiu, dar a acceptat încetarea focului doar asupra Iranului, nu și a Libanului.

Oficialii americani au susținut că obiectivele militare au fost atinse, inclusiv asigurarea că Iranul „nu poate obține niciodată o armă nucleară”, deși țara păstrează uraniul îmbogățit și nu a fost încă de acord să-l predea. Casa Albă n-a mai pomenit de cererile anterioare ale lui Trump de „predare necondiționată” și schimbarea regimului.

Trump, criticat și de susținători

Criticii susțin că strategia de confruntare nu este eficientă. „Nu există o soluție militară pentru conflict în acest moment,” a apreciat Joe Kent, fost consilier pentru combaterea terorismului al lui Trump. „Fiecare acțiune pe care am întreprins-o militar a întărit regimul și nu a făcut decât să destabilizeze întreaga regiune.”

Personalități din întreaga sferă politică, inclusiv fosta congresmenă Marjorie Taylor Greene, fostul gazdă Fox Tucker Carlson și profesorul de la Princeton Robert George, care e de părere că ofițerii ar trebui să refuze ordinele, au condamnat amenințările lui Trump ca pură nebunie și au avertizat asupra consecințelor catastrofale. Economistul Oren Cass a descris situația ca un „dezastru” strategic și moral, care fie l-ar face pe Trump să pară ridicol dacă ar da înapoi, fie ar avea consecințe „imediate, ireversibile și catastrofale” dacă ar duce planul la bun sfârșit.

Papa a comentat și el: „Acest lucru este inacceptabil,” a spus Leo XIV marți pentru presă.

Războiul a avut deja un preț ridicat: 13 militari americani uciși, zeci de israelieni și mii de civili iranieni. Rezervele de arme ale SUA au fost epuizate, prețul combustibilului a crescut, iar aliații europeni au fost din nou înstrăinați. Ratingurile de aprobare ale lui Trump au scăzut, după ce a candidat ca un președinte al păcii, care promitea să încheie conflictele din Gaza și Ucraina.

Trump s-a confruntat cu critici atât din partea susținătorilor anti-război, cât și a șoimilor anti-Iran care suspectează Iranul că trage de timp. Morton Klein, de la Organizația Sionistă a Americii, a descris armistițiul propus de Pakistan ca fiind „o nouă tactică de întârziere inutilă și periculoasă” pentru care Iranul e cunoscut, în timp ce comentatorul conservator Erick Erickson a notat că, dincolo de mesajele ce nu-i fac cinste lui Trump ca lider al lumii libere, Iranul are acum „două săptămâni să obțină arme și provizii din Rusia și China, să instaleze baterii antiaeriene și să se pregătească pentru runda a doua.”