Ungaria şi Finlanda, angajate într-un război dur al cuvintelor, în contextul în care Helsinki vrea pedepsirea nerespectării statului de drept

În iulie, s-a stârnit o ceartă între Ungaria şi Finlanda, care a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE de la România, programul statului nordic devenind rapid un nou duşman pentru Budapesta.

Una dintre priorităţile-cheie ale preşedinţiei finlandeze este întărirea statului de drept şi o parte a acestui efort presupune lansarea procedurii Articolului 7 împotriva Ungariei, ca urmare a unor îngrijorări referitoare la amestecul politicului în sistemul judiciar şi opresiunea presei, scrie Euractiv.

Prim-ministrul Ungariei, Vikton Orban, şi purtătorul său de cuvânt, Zoltan Kovacs, au lansat o serie de atacuri verbale la adresa preşedinţiei finlandeze. 

La mijlocul lui iulie, website-ul proguvernamental ORIGO a publicat o serie de trei articole despre Finlanda, cu următoarele titluri: „Pluralismul presei este în pericol în Finlanda”, „Finlanda nu are o ordine legală constituţională independentă”, „Principiul independenţei sistemului judiciar este încălcat în Finlanda”.

Fiecare articol compară Finlanda cu Ungaria şi încearcă să ia apărarea Budapestei.

Kovacs a decis, apoi, să prea el însuşi ştafeta, publicând un articol intitulat „Pun pariu că nu ştiai asta despre Finlanda” pe site-ul oficial al prim-ministrului, abouthungary.hu.

„Potrivit ministrului finlandez pentru UE, îngrijorările noastre legate de statul de drept din Finlanda sunt doar tentative de a distrage atenţia de la noi. Însă, de fapt, scopul nostru este doar să facem cunoscute câteva dintre aceste lucruri mai puţin ştiute, care pot ajuta un spectator independent să vadă întreaga imagine”, scrie Kovacs. 

Cum a reacţionat Finlanda 

Ville Cantell, director al Unităţii de Comunicare privind Europa şi zonele învecinate, din cadrul Ministerului de Afaceri Externe al Finlandei, a reacţionat reamintind Ungariei că Finlanda este pe locul doi în Indicele de libertate a presei al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, în timp ce Ungaria este pe locul 87.

„Mintea limpede şi mâinile ferme. În timp ce Finlanda urmăreşte să întărească respectarea statului de drept şi aderarea la valorile comune din UE, în timpul preşedinţiei, este normal să apară tentative de a ne discredita”, a scris Cantell.

„Acesta nu este un proces iniţiat de Finlanda împotriva Ungariei, ci o iniţiativă a Parlamentului European. Parlamentul a luat decizia acum un an, fapt ce a obligat Consiliul să discute problema Ungariei şi să asculte ce are de spus Ungaria”, a precizat ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Tytti Tuppurainen.

Orban continuă

Viktor Orban nu a renunţat la retorica sa anti-Finlanda. 

„Comisia, care a lansat atât de multe atacuri împotriva Ungariei, a lansat chiar zilele acestea un alt atac. Atacă mai multe legi maghiare la Curtea Europeană”, a spus el în cadrul deschiderii unei şcoli de vară.

„Drept urmare, aven nevoie de un sistem nervos, un sistem nervos puternic, pentru a ne ajuta să fim respectuoşi şi a răspunde politicos întrebărilor – nu cu un zâmbet sau râs – atunci când prietenii noştri finlandezi ne întreabă despre statul de drept din Ungaria”.

Într-un articol publicat în Helsingin Sanomat, la începutul lui august, Petri Tuomi-Nikula, fost ambasador al Finlandei în Ungaria, a scris că reacţia nervoasă a lui Orban arată că Finlanda are abordarea potrivită.

„Ungaria are cele mai mari subvenţii pe cetăţean din UE. Ajutoarele structurale sunt o oportunitate de a susţine corupţia instituţională răspândită. Este una dintre cele mai corupte ţări din Uniune. În timpul domniei îndelungate a partidului Fidesz, Ungaria a devenit o monarhie de un om şi un partid. Democraţia, aşa cum o înţelegem noi în statele occidentale nu mai există în Ungaria”, a scris Tuomi-Nikula.

Acum trei zile, Zoltan Kovacs şi-a continuat războiul articolelor cu „Să avem o discuţie sinceră despre Finlanda”.

„Fostul ambasador insistă pe subiectul corupţiei. Dojeneşte Ungaria, dar tace când vine vorba despre tranzacţiile îndoielnice din propria sa ţară. Ştiaţi că oligarhii ruşi cumpără insule întregi în cele mai strategice locuri din arhipelagul finlandez? Şi că NATO chiar a transmis avertismente legate de tehnicile de infiltrare tipic ruseşti? Nu pare să le pese”, a argumentat Kovacs.