Preşedinţia Finlandei la Consiliul UE se va concentra pe respectarea statului de drept

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul finalndez pentru Afaceri Externe Tytti Tuppurainen si ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto
Ministrul finalndez pentru Afaceri Externe Tytti Tuppurainen si ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto

Finlanda urmăreşte să pună apărarea statului de drept în centrul preşedinţiei sale de şase luni la Consiliul Uniunii Europene, care începe de la 1 iulie, notează EU Observer.

Polonia şi Ungaria sunt statele UE din prim-planul îngrijorărilor referitoare la respectarea statului de drept, însă statele membre şi insituţiile UE nu au reuşit să se adreseze acestor probleme cu măsuri care să aibă consecinţe concrete.

Comisia UE a lansat procedura Articolului 7 împotriva Poloniei în 2016, pentru că a încălcat independenţa sistemului judiciar, în timp ce Parlamentul European a declanşat aceeaşi procedură împotriva Ungariei, cerând statelor membre să tragă la răspundere Budapesta pentru nerespectarea libertăţilor democratice.

Alimentând îngrijorările privitoare la statul de drept, curtea supremă a UE a declarat, luni, că măsura Poloniei de a scădea vârsta de pensionare a judecătorilor săi încalcă legea UE, o lovitură pentru partidul de guvernământ Lege şi Justiţie.

În consiliul statelor membre, preşedinţiile UE sunt responsabile cu organizarea întâlnirilor pe tema Articolului 7 – însă preşedinţiile precedente ale Austriei şi României au fost reticente în a creşte presiunea asupra Varşoviei şi Budapestei.

Guvernul României a avut propriile sale probleme legate de statul de drept şi a primit mustrări din partea Comisiei. Guvernul de dreapta al Austriei a evitat să sporească presiunea politică, în contextul în care şi el a primit critici pentru că a inclus în coaliţia de guvernare un partid de extremă-dreapta.

Finlanda spune că va acţiona diferit odată cu preluarea mandatului preşedinţiei Consiliului UE, pe 1 iulie.

„Dintre numeroasele priorităţi politice, îmi doresc să accentuez principiul statului de drept, atât în interiorul uniunii şi a statelor sale membre, cât şi în comunitatea naţiunilor“, a declarat ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Tytti Tuppurainen, săptămâna trecută.

O întrebare existenţială

„Un stat membru mic – precum Finlanda – priveşte statul de drept în politica internaţională ca cel mai important principiu. Într-adevăr, ordinea internaţională bazată pe norme este o întrebare existenţială pentru noi“, a spus Tuppurainen.

„Avem nevoie de o ordine internaţională multilaterală bazată pe norme în domeniul comercial pentru bunăstarea noastră economică. Avem nevoie de un sistem geopolitic bazat pe norme pentru securitatea noastră. Este mai mult decât evident că aceste sisteme trebuie să fie păstrate“, a adăugat ea.

Finlanda îşi doreşte să prezideze asupra unei dezbateri mai structurare în Consiliu, pe tema statului de drept, care să nu se axeze doar pe cele două state din Europa centrală.

Asfel de probleme legate de statul de drept au devenit acum şi parte din negocierile privind bugetul pe termen lung al UE, pe care Finlanda le va prezida pentru următoarele şase luni.

Problema a devenit extrem de contestată în consiliu, Polonia numind măsura penalizării financiare drept „un abuz de putere major“.

În timp ce statele vizate de procedură susţin că aceasta este motivată politic, ţările membre care contribuie la buget cu mai mult decât primesc înapoi, devin din ce în ce mai iritate de posibilitatea ca fondurile UE să sprijine guverne care încalcă regulile blocului comunitar.

Ungaria şi Polonia au sugerat că ar putea respinge bugetul UE, care are nevoie de unanimitate, dacă aşa-numita „condiţionalitate“ va face parte din el. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite