Un stat european riscă să devină „narco-stat”, avertizează magistrații. Rețelele mafiote creează o „putere paralelă”

Criminalitatea generată de traficul de droguri reprezintă un pericol tot mai mare pentru stabilitatea socială din Belgia, avertizează un judecător de rang înalt, după ce un magistrat anonim a susținut recent că statul belgian riscă să evolueze spre statutul de „narco-stat”, în care organizațiile mafiote ajung să formeze o „putere paralelă”.

Bart Willocx, președintele Curții de Apel din Anvers, a declarat într-un interviu acordat publicației The Guardian că Belgia este deosebit de vulnerabilă la criminalitatea legată de traficul de droguri, în special din cauza rolului major jucat de portul orașului.

Portul din Anvers este unul dintre cele mai importante puncte de intrare în Europa pentru cocaina introdusă ilegal pe continent, în special din America de Sud.

„Sumele de bani implicate – pentru a influența oameni, pentru a-i corupe sau a-i mitui – sunt atât de mari încât reprezintă cu adevărat un pericol pentru stabilitatea societății noastre”, a spus judecătorul.

Avertismentul privind un posibil „narco-stat”

În octombrie anul trecut, un judecător de instrucție din Anvers a făcut un gest neobișnuit, publicând o scrisoare deschisă anonimă în care avertiza că Belgia riscă să devină un „narco-stat”.

Magistratul susținea că rețele mafiote bine organizate au prins rădăcini în societate și funcționează ca o structură paralelă de putere, care sfidează nu doar poliția, ci și sistemul judiciar.

Willocx spune că autoritățile încearcă să evite acest scenariu, însă presiunea exercitată de criminalitatea organizată este tot mai mare. „Este o evoluție îngrijorătoare și reprezintă o amenințare reală”, a afirmat el.

La rândul său, procurorul general pentru regiunile Anvers și Limburg, Guido Vermeiren, a declarat că împărtășește îngrijorările exprimate de magistratul anonim.

„Devenim un stat cu multă corupție și cu multe amenințări”, a spus acesta.

Recorduri de cocaină confiscată

Potrivit Europol, peste 70% din cocaina care a ajuns în Europa în 2024 a trecut prin porturile din Anvers și Rotterdam, deși rețelele criminale folosesc din ce în ce mai des și porturi mai mici pentru a evita controalele.

Situația este alimentată de creșterea masivă a traficului de droguri din America de Sud, în special din Columbia.

Datele furnizate de European Union Drugs Agency arată că un record de 121 de tone de cocaină a fost confiscat în portul din Anvers în 2023. În 2024, cantitatea capturată a scăzut la 44 de tone, ceea ce ar putea indica utilizarea unor metode mai sofisticate de ascundere a drogurilor sau mutarea operațiunilor către alte porturi.

Traficul de droguri a alimentat, în ultimii ani, violența în Belgia. Autoritățile suspectează că rețelele criminale s-au aflat în spatele unui complot de răpire a unui ministru belgian de Interne în 2022 și al mai multor împușcături în Bruxelles în 2025.

Corupție, violență și recrutarea minorilor

Procurorii descriu o criminalitate organizată care implică nu doar trafic de droguri, ci și violență, răpiri, tortură și spălare de bani.

Potrivit lui Vermeiren, infractorii au plătit peste 250.000 de euro unui angajat din port pentru a muta un singur container suspect.

Angajații portuari care refuză să coopereze cu rețelele criminale sunt adesea amenințați. Unii au primit scrisori de intimidare sau fotografii cu copiii lor, iar locuințele altora au fost atacate cu explozibili artizanali.

Grupările criminale folosesc și minori în operațiunile lor. Copii de doar 13 ani sunt plătiți cu sume mici pentru a pătrunde ilegal în port și a recupera pachete de cocaină.

În unele cazuri, rețelele ajută tineri să obțină locuri de muncă în port, pentru ca ulterior să îi oblige să participe la activități ilegale.

Judecători sub protecție

Amenințările venite din partea rețelelor criminale au ajuns să afecteze direct sistemul judiciar.

Unii judecători belgieni sunt nevoiți să locuiască temporar în adăposturi protejate ale poliției. Magistratul anonim care a scris scrisoarea de avertizare a petrecut patru luni într-un astfel de loc.

„De pe o zi pe alta trebuie să-ți părăsești casa, familia și să trăiești într-un loc secret”, a relatat Willocx.

În același timp, instanțele se confruntă și cu probleme de securitate. Curtea de Apel din Anvers așteaptă de aproape doi ani instalarea unor scanere pentru controlul bagajelor la intrarea în clădire.

Magistrații spun că presiunea și riscurile de securitate ar putea determina unii judecători să evite în viitor dosarele penale.

Sistemul judiciar, aproape de un punct critic

Scrisoarea anonimă a fost publicată în cadrul campaniei „Five to Twelve”, lansată de instanțele și parchetele din Anvers pentru a atrage atenția asupra crizei din sistemul judiciar.

Mișcarea a început cu proteste ale judecătorilor în mai 2025 și s-a transformat într-o campanie amplă pentru reformarea justiției.

Magistrații au propus peste 100 de reforme, de la îmbunătățirea securității în instanțe până la măsuri pentru reducerea supraaglomerării penitenciarelor și creșterea salariilor pentru grefieri și judecători.

Guvernul belgian, condus de premierul Bart De Wever, a recunoscut problema, însă magistrații spun că sistemul judiciar se confruntă încă cu efectele deceniilor de subfinanțare.

Rețele criminale globale

Amploarea traficului organizat de droguri a devenit evidentă după ce anchetatorii din Belgia, Franța și Olanda au reușit să spargă rețeaua criptată de comunicații Sky ECC, utilizată de sute de infractori pentru a coordona transporturi de droguri, transferuri de bani și chiar asasinate.

La aproape cinci ani de la primele arestări, autoritățile belgiene au anunțat că 1.206 persoane au fost condamnate până în prezent în urma acestor investigații, majoritatea pentru infracțiuni legate de droguri, violență, corupție și deținere ilegală de arme.

În total, aproape 5.000 de suspecți au fost identificați, iar ancheta a scos la iveală o rețea criminală care se întindea din Dubai până în America de Sud.

„A fost chiar mai rău decât credeam”, a concluzionat procurorul Vermeiren.