Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși

După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura rapid Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a orașelor și infrastructurii ucrainene, doar că această nouă strategie este doar o manifestare a neputinței, se arată într-o analiză The Guardian.

După mai bine de nouă luni de război dezastruos împotriva Ucrainei, noua strategie a Moscovei de a viza infrastructura vitală a țării invadate revelează mai degrabă slăbiciunea și disperarea acesteia în fața unei rezistențe ucrainene sfidătoare.

Impotența Rusiei - și amploarea distrugerilor provocate de Moscova împotriva teritoriului pe care îl consideră al său - a fost reflectată în declarațiile oficiale. Asta în timp ce Kremlinul face eforturi să lase Ucraina într-o stare deosebit de precară în pragul unei ierni aspre.

Comparații cu tacticile din Al Doilea Război Mondial

În anumite momente, oficialii ruși au comparat distrugerile din orașele ucrainene și tactica pusă în aplicare în Ucraina cu cea folosită în al doilea război mondial - aproape descriind-o ca fiind una a pământului pârjolit.

La o conferință de presă de joi, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a primit o întrebare dură cu privire la bombardarea de către Rusia a Hersonului - un oraș pe care a pretins că l-a anexat în septembrie și din care trupele ruse au fugit doar o lună mai târziu, dar pe care îl bombardează de atunci de pe malurile râului Dnipro.

„Cum puteți justifica atacurile cu rachete asupra populației civile, a infrastructurii, privarea oamenilor de accesul la apă și electricitate, inclusiv în zona Herson, pe care Rusia o consideră teritoriul său?", l-a întrebat un jurnalist.

„Orașul Stalingrad a fost teritoriul nostru", a răspuns Lavrov, cu referire la orașul modern Volgograd, care a fost scena celei mai sângeroase bătălii din cel de-Al Doilea Război Mondial. „I-am lovit pe germani în așa fel încât au fugit de acolo".

Cum justifică Rusia atacurile asupra infrastructurii ucrainene

Actuala strategie a Moscovei contrastează puternic cu planul inițial al Rusiei: o lovitură șocantă asupra Kievului și a altor orașe, care le-ar fi permis să preia controlul asupra țării și a infrastructurii sale cheie în numai câteva săptămâni.

„Această campanie nu ar fi vizat infrastructura critică, cum ar fi centralele electrice și căile ferate, deoarece acestea erau vitale pentru planurile Rusiei de a ocupa țara", se arată într-un raport publicat săptămâna aceasta de think-tank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI), care a dezvăluit informații conținute de ordinele oficiale, capturate de la trupele rusești în retragere. "Eliminarea conducerii politice a Ucrainei ar fi fost în primul rând sarcina serviciilor speciale ale Rusiei. O altă linie de atac, alocată de data asta forțelor speciale și trupelor de asalt aerian ale Rusiei, era capturarea centralelor electrice, a aerodromurilor, a rezervelor de apă, a băncii centrale și a Parlamentului Ucrainei."

În prezent, Rusia pare să facă exact contrariul. În timp ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au fost concepute să fie o etalare a forței, venind la scurt timp după ce forțele Moscovei au fost obligate să se retragă din orașe și localități cheie din sud-estul Ucrainei, ele expun totuși limpede slăbiciunea Rusiei la începutul iernii.

Vladimir Putin a apărat atacurile împotriva infrastructurii ucrainene, încercând să le pună pe același plan cu presupusele atacuri ucrainene în regiunile de frontieră rusești și cu o explozie recentă pe podul Kerci ce leagă Rusia de Crimeea.

Într-o conversație telefonică, vineri, Putin i-a spus cancelarului german, Olaf Scholz, că aceste bombardamente au fost un "răspuns forțat și inevitabil la atacurile provocatoare ale Kievului împotriva infrastructurii civile a Rusiei, între care podul din Crimeea și instalațiile energetice".

Cei mai înfocați experți pro-Kremlin și propagandiști au recunoscut în mod deschis că Rusia nu are nicio altă strategie: de la planul de a captura Ucraina, au trecut acum la planul de a paraliza pur și simplu țara. Procedând în acest fel, argumentează ei în fața audienței, poate fi prevenită o înfrângere și mai mare pentru Rusia.

„Ei plănuiesc să ne ia Crimeea", a comentat Margarita Simonian, redactorul-șef al canalului RT, cu referire la peninsula ocupată de Rusia în 2014.

În acest moment, nu există indicii că Ucraina ar pregăti o operațiune iminentă asupra Crimeei. Cu toate astea, au început să apară fortificații de-a lungul frontului rusesc al conflictului, ceea ce indică faptul că ei se străduiesc să-și consolideze apărarea.

"Și facem singurul lucru pe care îl putem face în această situație. Îi bombardăm. Îi bombardăm în fiecare zi. Le bombardăm infrastructura. Dumnezeu știe că nu este ceea ce ne-am dorit. Știu că nici liderii noștri nu și-au dorit acest lucru", a argumentat Simonian.

Indiferent dacă așa stau lucrurile, este clar că Rusia a renunțat la exigența sa pretinsă a unui război purtat cu reținere. Potrivit planurilor dezvăluite de RUSI, Rusia se află pe un teritoriu necunoscut: serviciul său de securitate FSB nu s-a deranjat niciodată să se angajeze în planuri de rezervă, "și nici nu a avut în vedere un alt rezultat decât propriul succes".

Noua strategie care vizează infrastructura civilă este mai greu de vândut publicului rus. O persoană care ocupă o funcție de conducere la o agenție media de stat a declarat că redactorii au fost încurajați să se concentreze pe modul în care loviturile afectează armata ucraineană, mai degrabă decât să zăbovească asupra impactului umanitar al acestora.

Mesaje contradictorii

Pe de altă parte, sunt transmise mesaje contradictorii. Oficiali de rang înalt, cum ar fi fostul președinte Dmitri Medvedev, au jubilat în mod deschis cu privire la dezastrul umanitar cu care se confruntă Ucraina, scriind că întâi de toate Rusia trebuie să câștige, iar "apoi vom rezolva problema luminilor".

Cu toate acestea, la televiziune, majoretele care susțin războiul s-au concentrat pe cele mai pesimiste scenarii, în timp ce Rusia continuă să cedeze teren și pare să nu aibă un răspuns pentru a contracara avansul ucrainean.

Vladimir Soloviev, un popular prezentator de televiziune, aduce în mod regulat în discuție posibilitatea ca Rusia să folosească o armă nucleară dacă simte că Crimeea este amenințată. Alții recurg la argumente similare pentru a încerca să întărească solidaritatea națională, susținând că țara este aproape de a fi sfâșiată.

„Ce ne pasă nouă dacă un alt cartier al Kievului rămâne fără lumină sau dispare?", a raționat Simonian la emisiunea lui Soloviev. Ea a remarcat că liderii ruși riscă să fie trimiși în fața unui tribunal de la Haga dacă pierd războiul.

Raționamentul ei e unul simplu: Rusia nu mai are cale de întoarcere, conchide The Guardian.