Summitul de la Copenhaga: multe teme grele, puține decizii concrete. Ce a mers prost la întâlnirea liderilor UE

Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Copenhaga pentru a discuta despre consolidarea securității europene, gestionarea sprijinului pentru Ucraina și viitorul extinderii blocului comunitar. Pe agendă: un așa-numit „zid de drone”, utilizarea activelor rusești înghețate, reforme în apărare și perspectivele de aderare pentru Ucraina. Rezultatele concrete, însă, au fost modeste, scrie politico.eu.

„Suntem îngrijorați – eu sunt foarte îngrijorat – și acum este momentul pentru acțiune”, a declarat premierul Finlandei, Petteri Orpo, în marja reuniunii.

1. Activele rusești rămân înghețate, cel puțin pentru moment

Una dintre cele mai discutate propuneri ale Comisiei Europene, privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea unui împrumut destinat Ucrainei, nu a fost aprobată.

Inițiativa viza acordarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro, cu garanția valorii activelor rusești mature deținute de Euroclear, instituție financiară din Belgia. Mecanismul a fost conceput pentru a evita confiscarea directă – măsură care ar putea încălca dreptul internațional – și pentru a oferi un cadru legal alternativ.

Belgia, care găzduiește aceste fonduri, a cerut asigurări suplimentare privind legalitatea schemei. Premierul belgian Bart De Wever a exprimat cele mai ferme rezerve, în contextul în care țara sa ar putea suporta consecințele unor eventuale acțiuni legale din partea Moscovei.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că planul nu presupune confiscarea activelor și că riscurile ar urma să fie împărțite „pe umeri mai largi”. Chiar și așa, consensul nu a fost atins. O decizie finală ar putea fi luată la summitul de la finalul lunii, potrivit președintelui Consiliului European, António Costa.

2. Liderii reafirmă controlul național asupra politicii de apărare

Discuțiile privind apărarea comună au depășit timpul alocat inițial, semn că subiectul rămâne sensibil. Deși propunerile Comisiei au fost primite în general pozitiv, liderii au subliniat că responsabilitatea în acest domeniu rămâne în primul rând la nivel național.

În urma reuniunii, s-a decis intensificarea întâlnirilor între miniștrii apărării din statele membre și Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Kaja Kallas. Unul dintre punctele rămase în suspensie este proiectul unui „zid de drone” la frontierele externe ale UE – un sistem menit să detecteze, intercepteze și, la nevoie, să neutralizeze dronele ostile.

Franța și Germania și-au exprimat rezervele față de un astfel de sistem gestionat la nivelul Comisiei, în timp ce statele din sudul Europei cer o abordare mai extinsă, care să includă și protecția propriilor granițe.

3. Temele lui Merz au fost trecute în plan secund

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, venise la Copenhaga cu intenția de a impune pe agendă tema competitivității economiei europene și reducerea poverii de reglementare. Subiectul, însă, nu a prins contur.

„Avem două teme mari: competitivitatea industriei europene și, din păcate, din nou, războiul din Ucraina”, a declarat Merz la sosirea în Danemarca.

Programul oficial, însă, era deja fixat: una dintre sesiuni era dedicată apărării, cealaltă Ucrainei. Observatorii notează că mesajul cancelarului a fost, în mare parte, destinat publicului intern, într-un moment în care presiunile asupra economiei germane se accentuează, iar promisiunile de reformă rămân în mare parte neîndeplinite.

4. Protocolul regal a dictat ritmul reuniunii

Lucrările summitului au fost, într-un final, grăbite de un element extern agendei politice: o cină oficială oferită de familia regală daneză.

Discuțiile pe tema apărării s-au prelungit până la patru ore, deși inițial era prevăzută doar o sesiune de două ore. Liderii europeni au depășit discursurile pregătite și au intervenit liber, iar președintele Consiliului, António Costa, a ales să nu întrerupă luările de cuvânt, potrivit unui oficial european.

În cele din urmă, toți liderii au ajuns la dineu la timp. Doar Ursula von der Leyen, António Costa și premierul danez Mette Frederiksen au revenit ulterior pentru a oferi declarații presei.

5. Reguli stricte pentru extindere: Ucraina mai așteaptă

Propunerea lui António Costa de a simplifica procedura de inițiere a negocierilor de aderare pentru Ucraina nu a întrunit sprijinul necesar. Planul presupunea trecerea de la unanimitate la majoritate calificată pentru a deschide formal discuțiile de aderare – o schimbare cu implicații majore.

Premierul ungar Viktor Orbán, apropiat de Moscova, a fost cel mai vocal în opoziție. Dar nu a fost singur: Franța, Olanda și Grecia au respins la rândul lor ideea, preferând menținerea actualului mecanism, care oferă fiecărui stat membru drept de veto.

În concluzie, summitul de la Copenhaga a adus mai multe clarificări decât decizii. Uniunea Europeană pare hotărâtă să își consolideze poziția în fața provocărilor externe, dar unitatea de viziune rămâne o miză nerezolvată.