Speranțele Ucrainei pentru o aderare rapidă la UE sunt puse sub semnul întrebării, după opoziția unor state membre

Speranțele Ucrainei de a accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană au primit o lovitură după o reuniune a ambasadorilor statelor membre la Bruxelles, unde mai multe capitale europene au respins o propunere controversată privind așa-numita „extindere inversă”, potrivit unor informații relatate de Politico.

Propunerea ar fi permis acordarea statutului de membru înainte ca integrarea deplină să fie finalizată, urmând ca drepturile și obligațiile să fie implementate treptat. Ideea a fost discutată în contextul ambiției unor oficiali europeni de a vedea Ucraina aderând la blocul comunitar până în 2027.

Diplomați europeni spun însă că mai multe state membre s-au opus ferm acestei abordări. Potrivit unuia dintre ei, mesajul transmis în timpul discuțiilor a fost clar: modelul „mai întâi aderarea, apoi integrarea” nu are sprijin politic.

„Este un capitol închis. Extinderea inversă nu va merge nicăieri”, a declarat un diplomat european pentru Politico.

Alți patru diplomați ai UE au respins, de asemenea, ideea ca strategie viabilă pentru Ucraina sau pentru alte state candidate. Un oficial de rang înalt a spus că propunerea a creat „așteptări nerealiste”, care acum trebuie corectate.

Dezbaterea a avut loc în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să deblocheze și un pachet important de ajutor financiar pentru Ucraina, blocat de un conflict politic cu Ungaria.

Un proiect de concluzii pentru reuniunea Consiliului European din 19 martie, care a început deja să circule în rândul diplomaților, sugerează că liderii UE ar putea reveni la abordarea tradițională a extinderii, bazată strict pe îndeplinirea criteriilor de aderare. O astfel de decizie ar reduce șansele unui proces accelerat pentru Kiev.

„Vrem să ancorăm Ucraina în Uniunea Europeană, dar nu putem renunța la procedurile noastre și la sistemul bazat pe merit”, a spus un alt diplomat. „Trebuie găsită o cale realistă, care să țină cont de preocupările politice ale capitalelor europene.”

Discuțiile au fost prezentate ambasadorilor de Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, nu a participat la reuniune, fiind în aceeași zi la Berlin, unde a susținut necesitatea unei noi abordări a extinderii.

Ea a argumentat că actualul model de aderare, conceput în urmă cu peste 40 de ani în contextul integrării Spaniei și Portugaliei, a fost creat pentru „o lume stabilă, bazată pe reguli”, care s-a schimbat între timp.

Tensiunile politice din interiorul UE continuă

În paralel, tensiunile politice din interiorul UE continuă. Disputa privind un împrumut de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina rămâne nerezolvată, după ce Ungaria a amenințat cu veto.

Budapesta a cerut acces pentru inspectori la un oleoduct, solicitare susținută în culise și de alte state membre. Kievul a respins însă ideea, susținând că are nevoie de timp pentru a evalua amploarea pagubelor.

Subiectul a fost discutat și într-o convorbire telefonică recentă între Ursula von der Leyen și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși nu este clar în ce măsură Bruxellesul a făcut presiuni asupra Kievului.

În același timp, Ucraina a primit din partea Uniunii Europene o listă de reforme esențiale necesare pentru aderare. Negocierile de aderare au fost aprofundate în decembrie 2025, când Kievul și Bruxellesul au început discuțiile detaliate pe mai multe capitole, în pofida opoziției premierului ungar Viktor Orbán.

În prezent sunt analizate trei dintre cele șase grupuri de capitole de negociere: „Fundamentele”, „Piața internă” și „Relațiile externe”.

Unii diplomați europeni au criticat, de asemenea, ideea unei aderări a Ucrainei până la 1 ianuarie 2027 — o dată menționată în unele propuneri politice — argumentând că procesul normal de extindere durează ani de zile și presupune îndeplinirea unor condiții stricte.

Comisia Europeană a evaluat că progresele Ucrainei în combaterea corupției sunt „limitante”, iar experții avertizează că eficiența reformelor anticorupție ar putea deveni unul dintre principalele obstacole în calea integrării europene.