Sondaj: Zelenski și Zalujnîi, umăr la umăr în primul tur al unor eventuale alegeri prezidențiale. Fostul comandant al armatei ar câștiga detașat turul doi
0Un eventual scrutin prezidențial în Ucraina ar duce, potrivit unui sondaj publicat pe 24 decembrie de institutul SOCIS, la un tur doi între președintele în exercițiu Volodîmîr Zelenski și actualul ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, fostul comandant-șef al armatei, Valerii Zalujnîi.
Sondajul apare într-un moment sensibil, în care autoritățile de la Kiev încep să pregătească cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor în condiții de lege marțială, la solicitarea expresă a președintelui Zelenski.
Potrivit datelor cercetării, în primul tur Zelenski ar obține 22% din voturi, fiind urmat la mică distanță de Zalujnîi, cu 21%. Un element-cheie al sondajului îl reprezintă însă proporția ridicată a indecișilor: 24,1% dintre respondenți spun că nu știu cu cine ar vota, un procent în creștere față de luna octombrie.
Într-un scenariu de tur doi între cei doi, balanța se înclină clar în favoarea lui Valerii Zalujnîi. Acesta ar câștiga alegerile cu 64% din voturi, față de 36% pentru Zelenski, indicând o erodare semnificativă a sprijinului pentru actualul președinte într-o confruntare directă.
Scenariu alternativ: Zelenski ar pierde și în fața șefului GUR
Sondajul analizează și un scenariu alternativ, în care Zalujnîi nu ar intra în cursă. În acest caz, Zelenski ar ajunge în turul doi cu Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare. Și în această variantă, președintele în exercițiu ar pierde, Budanov fiind creditat cu 56% din voturi, față de 44% pentru Zelenski.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 2.000 de persoane, selectate prin metoda cotelor stratificate, pe baza unor interviuri față în față asistate de calculator (CAPI).
Rezultatele vin pe fondul unei dezbateri tot mai intense la Kiev privind oportunitatea și posibilitatea organizării alegerilor în timp de război. În luna decembrie, Volodîmîr Zelenski a declarat că este dispus să organizeze alegeri chiar și în contextul conflictului, dar numai dacă partenerii occidentali pot garanta securitatea procesului electoral — o condiție care ar presupune, implicit, un acord de încetare a focului cu Rusia.
Securitatea rămâne principalul obstacol, însă nu este singurul. Datele ONU arată că peste șase milioane de ucraineni au părăsit țara de la începutul invaziei ruse la scară largă, iar alți 3,7 milioane sunt strămutați intern, ceea ce ridică probleme majore legate de participarea la vot.
În prezent, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale. Acestea ar putea avea loc doar după ridicarea acesteia sau în urma modificării cadrului legal de către parlament.
La începutul acestei săptămâni, Rada Supremă a creat un grup special de lucru care să elaboreze legislația privind organizarea alegerilor în timpul și după război. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că aceste norme ar urma să fie aplicate o singură dată.
În paralel, Comisia Electorală Centrală a reluat, pe 23 decembrie, activitatea privind registrul de stat al alegătorilor — primul pas concret în această direcție de la începutul invaziei ruse.