Serviciile secrete europene: Rusia ar putea pregăti atacuri asupra infrastructurii critice din UE

Îngrijorările privind activitatea subversivă a Rusiei în Europa s-au amplificat în ultimele luni, pe fondul unor incidente pe care autoritățile occidentale le consideră tot mai serioase.

În iulie anul trecut, mai multe colete DHL au explodat în centre logistice din Marea Britanie, Polonia și Germania. Exploziile au avut o forță suficient de mare încât ar fi putut doborî un avion cargo, dacă dispozitivele ar fi fost detonate la bord. Ulterior, anchetatorii au stabilit că în spatele operațiunii s-au aflat agenți acționând la ordinele Moscovei, având acces la aproximativ șase kilograme de explozibil.

Potrivit oficialilor citați de Financial Times, incidentul reprezenta doar prima parte a unui plan mai amplu, care ar fi vizat atacarea curselor aeriene către SUA — cu potențialul de a provoca cele mai grave pierderi din sectorul aviatic de la atentatele din 11 septembrie.

Autoritățile occidentale susțin că acesta este doar unul dintre numeroasele episoade în care o campanie discretă, coordonată de Rusia, a fost aproape să producă victime. Potrivit surselor citate, Moscova a alimentat un climat de insecuritate la nivelul întregului continent, iar riscurile la adresa populației civile sunt în creștere.

Serviciile de informații și poliția europeană afirmă că au dejucat tentative de deraiere a trenurilor aglomerate, incendiere a centrelor comerciale, manipulare a barajelor și contaminare a rețelelor de apă. Multe dintre aceste cazuri nu au fost încă făcute publice.

„Trebuie să reținem că nici acum nu înțelegem pe deplin amploarea fenomenului. Ceea ce se știe public este doar vârful aisbergului… există numeroase incidente despre care guvernele au decis să nu vorbească”, a declarat Keir Giles, expert în problematica Rusiei la Chatham House.

Rusia este percepută ca o amenințare comparabilă cu terorismul islamist

Atacurile considerate anul trecut drept „minore” sau „de intensitate scăzută” sunt interpretate diferit astăzi. În țări de frontieră precum Polonia, Rusia este percepută ca o amenințare comparabilă cu terorismul islamist, care a dominat agenda serviciilor de securitate europene în ultimele două decenii.

Pe fondul intensificării incidentelor, analiștii se întreabă dacă aceste acțiuni indică o escaladare strategică, nu doar oportunism tactic. Mulți specialiști consideră că țintele alese, riscurile asumate și obiectivele urmărite reflectă considerente ce depășesc războiul din Ucraina.

Unele informații sugerează un nivel ridicat de planificare pe termen lung. Deși numeroși agenți ruși au fost expulzați din Europa în ultimii ani, serviciile ruse încearcă să își refacă rețeaua prin trimiterea de operativi instruiți, în paralel cu utilizarea unor intermediari și grupări criminale pentru acțiuni punctuale.

Serviciile secrete europene monitorizează agenți ruși care cartografiază poduri rutiere

Șeful unei importante agenții de informații europene afirmă că serviciile sale monitorizează în prezent agenți ruși care cartografiază poduri rutiere, posibil în vederea minării acestora. Infrastructura feroviară ar fi, de asemenea, analizată pentru identificarea unor vulnerabilități. În plus, au fost detectate eforturi de infiltrare a unor „celule adormite” cu pregătire avansată.

Potrivit unui alt oficial, evaluările recente ale activităților rusești sunt tot mai des raportate la Joint Threat Assessment a NATO din 2023 — un document clasificat circulat între statele membre — sugerând că Rusia își pregătește armata și economia pentru un posibil conflict direct cu Europa în jurul anului 2029.

Totuși, experții avertizează că imaginea de ansamblu rămâne dificil de conturat. Campania Rusiei este, prin natura ei, fragmentată, iar unele acțiuni pot reflecta competiția internă din aparatul de stat rus, nu neapărat o strategie unitară.

Oficiali europeni avertizează însă că reacția publică, presiunea politică și mobilizarea resurselor pentru investigații fac parte exact din obiectivele Moscovei. Teama și confuzia sunt consecințe urmărite.

Unele voci cer un răspuns mai ferm

Săptămâna trecută, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a declarat pentru FT că Alianța analizează măsuri mult mai robuste, inclusiv posibile lovituri preventive, pentru a descuraja acțiunile clandestine ale Rusiei.

„Capacitatea statelor afectate de a rezista acestor atacuri, de a identifica autorii și de a reacționa politic oferă Rusiei informații prețioase”, explică Keir Giles. „Dacă reacția este slabă, dacă incidentele sunt trecute cu vederea sub eticheta de «război hibrid», atunci Rusia va continua. E nevoie să numim lucrurile așa cum sunt — un război împotriva Europei.”

Publicația Politico a relatat anterior că mai multe state europene analizează opțiunea unor operațiuni cibernetice coordonate și a unor exerciții militare neanunțate, în contextul intensificării acțiunilor Rusiei împotriva NATO. Drone rusești și echipe de sabotori au fost depistate în teritorii ale Alianței, iar țările europene discută acum scenarii de reacție care, în urmă cu câțiva ani, păreau imposibile.

În ultimele săptămâni, drone rusești au fost observate în spațiul aerian al Poloniei și României, iar aeronave și baze militare din Europa au fost perturbate de incidente cu UAV-uri necunoscute. Alte episoade includ bruiaj GPS, incursiuni ale avioanelor și navelor militare rusești, precum și o explozie pe o linie ferată din Polonia folosită pentru livrările de sprijin militar către Ucraina.