Şeful diplomaţiei ungare: Budapesta nu se va opune sancţiunilor UE împotriva Rusiei

Ungaria nu îşi va exercita dreptul de veto pentru a se opune sancţiunilor decise de Uniunea Europeană în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, a afirmat miercuri ministrul de Externe Peter Szijjarto.

Potrivit lui Szijjarto, citat de agenţia de presă MTI, evoluţiile produse în ultimele zile în criza ruso-ucraineană contravin intereselor de securitate ale „Ungariei, Europei Centrale şi, într-adevăr, ale întregii Europe”.

„Nu vom rupe rândurile în privinţa răspunsului” UE, a dat asigurări Szijjarto într-un mesaj publicat pe Facebook înainte de a oferi declaraţia sus-menţionată.

Szijjarto a ţinut să menţioneze că Ungaria, la fel ca Europa Centrală, are un interes legitim în menţinerea păcii şi evitarea războiului în Ucraina.

„Ne agăţăm de ultima speranţă că o soluţie de un fel sau altul poate fi găsită prin diplomaţie şi le cerem actorilor de pe scena mondială care au un rol aici să nu renunţe la speranţa şi la oportunitatea dialogului”, a adăugat el.

Peter Sziijjarto a confirmat astfel poziţia adoptată anterior de Viktor Orban.

Premierul ungar i-a dat asigurări luni preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, că Budapesta este alături de Uniunea Europeană în deciziile pe care le va lua împotriva Rusiei în funcţie de comportamentul acesteia împotriva Ucrainei.

Sfidând din nou suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi legislaţia internaţională, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni teritoriile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk ca state independente şi a ordonat trupelor ruse să intre acolo pentru „menţinerea păcii”.

Aceste acţiuni alimentează şi mai mult temerile cu privire la intenţia lui Putin de a declanşa un război la scară largă împotriva Ucrainei.

Cu toate că trimite trupe în străinătate după bunul plac şi anexează teritorii, cum s-a întâmplat mai ales în cazul peninsulei Crimeea, Putin continuă să învinovăţească Occidentul şi NATO pentru escaladarea tensiunilor în jurul Ucrainei şi să se poziţioneze într-un lider de stat nevoit să-şi apere ţara.

De altfel, Putin a început pregătirile de război fără să fie provocat în vreun fel, prin masarea a peste 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu Ucraina, lansarea unor ameninţări cu măsuri „tehnico-militare” şi solicitarea unor aşa-zise „garanţii de securitate”.

Occidentul avertizează că liderul de la Kremlin caută un nou pretext, eventual să-l fabrice, pentru a-şi continua ofensiva împotriva Ucrainei.

Luni seară, cu prilejul recunoaşterii independenţii teritoriilor separatiste Doneţk şi Lugansk, Vladimir Putin a susţinut un amplu discurs în care a pus sub semnul îndoielii existenţa statului ucrainean.