Rusia poate continua războiul din Ucraina și în 2026, susțin analiștii militari ai IISS. Amenințare în creștere pentru Europa

Rusia poate continua războiul din Ucraina și în 2026, în pofida presiunilor economice și a pierderilor masive de pe front, avertizează unul dintre cele mai respectate centre de analiză militară din lume, International Institute for Strategic Studies (IISS), citat de The Guardian.

Potrivit directorului general al institutului, Bastian Giegerich, există „puține indicii” că abilitatea Moscovei de a duce războiul împotriva Ucrainei pentru al cincilea an consecutiv ar fi diminuată. Evaluarea vine într-un moment în care, la nivel occidental, se discută tot mai des despre perspectivele unui armistițiu sau despre epuizarea resurselor Kremlinului.

Buget militar uriaș și economie orientată spre război

Conform raportului anual „The Military Balance”, publicat de IISS, Kremlinul a alocat în 2025 cel puțin 186 de miliarde de dolari pentru apărare – echivalentul a 7,3% din PIB. Procentul este de peste două ori mai mare decât cel al Statelor Unite și de aproape trei ori peste nivelul Marii Britanii.

Cheltuielile militare ale Rusiei s-au dublat în termeni reali din 2021 încoace, subliniază experta în finanțe militare Fenella McGerty. Deși economia rusă dă semne de încetinire, iar în 2026 ar putea apărea o scădere a cheltuielilor în termeni reali, baza financiară construită în ultimii ani permite Moscovei să susțină, cel puțin pe termen scurt, atacuri intense terestre și aeriene asupra Ucrainei.

În urmă cu patru ani, președintele rus Vladimir Putin declanșa invazia pe scară largă a Ucrainei. Deși Kievul nu a cedat, Rusia și-a reconfigurat economia într-un veritabil mecanism de război. Costurile umane sunt uriașe: peste 1,2 milioane de militari ruși ar fi fost uciși sau răniți, potrivit estimărilor occidentale.

Recrutare în scădere, dar capacitate de ajustare

Experții IISS observă însă semne de presiune în privința resurselor umane. Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus și analist al institutului, afirmă că ritmul recrutărilor începe să rămână sub nivelul pierderilor lunare de pe front.

Rusia ar înrola între 30.000 și 35.000 de persoane pe lună, însă calitatea trupelor ar fi în scădere. „Recrutorii ajung să apeleze la alcoolici, dependenți de droguri sau persoane cu probleme grave de sănătate”, susține expertul.

Totuși, Moscova ar putea reduce temporar rata pierderilor prin diminuarea intensității ofensivei de-a lungul liniei frontului. În absența unei astfel de ajustări, Kremlinul s-ar putea confrunta cu un nou „moment al adevărului”, fiind nevoit să recurgă la o mobilizare suplimentară, cu riscul unor tensiuni sociale similare celor din toamna anului 2022.

Datele privind pierderile variază. Ministerul britanic al Apărării estimează că Rusia a înregistrat peste 35.000 de victime în decembrie și aproximativ 31.700 în ianuarie, cifre ușor sub pragul de aproape 40.000 pe lună vehiculat recent de oficiali occidentali.

Amenințare în creștere pentru Europa

Dincolo de frontul ucrainean, raportul atrage atenția asupra modernizării accelerate a arsenalului rusesc. Rusia dezvoltă noi tactici de luptă, rachete și drone de atac, inclusiv o versiune modernizată a dronei Shahed-136, capabilă – potrivit analizei – să lovească ținte la o distanță de până la 2.000 de kilometri, ceea ce ar extinde amenințarea asupra unor zone din Europa.

În acest context, Giegerich avertizează că NATO trebuie să își intensifice investițiile în apărarea antirachetă și în sisteme anti-dronă. Semnalul de alarmă vine după ce, în septembrie anul trecut, 21 de drone rusești au traversat spațiul aerian al Poland, determinând închiderea mai multor aeroporturi și emiterea de alerte pentru populație.

Europa, încă dependentă de SUA

Aliații europeni din NATO și Canada au promis majorarea bugetelor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035, pe fondul presiunilor generate atât de amenințarea rusă, cât și de solicitările administrației conduse de Donald Trump ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.

Cu toate acestea, IISS avertizează că atingerea acestor ținte va necesita investiții susținute și decizii politice dificile, inclusiv reduceri bugetare în alte domenii.

În plus, reducerea dependenței militare a Europei față de Statele Unite ar putea dura „mult dincolo de anii 2030”, în condițiile în care continentul rămâne dependent de Washington în materie de informații militare, infrastructură cloud și capabilități spațiale.

Concluzia raportului este că în ciuda sancțiunilor și a costurilor umane considerabile, Rusia nu dă semne că ar fi aproape de epuizare. Iar pentru Europa, miza nu mai este doar sprijinul acordat Ucrainei, ci propria capacitate de descurajare și apărare într-un context strategic tot mai volatil.