Analiză Război de distrugere: Putin nu mai vrea să cucerească Ucraina, ci să o ruineze

Președintele rus Vladimir Putin pare să fi schimbat obiectivul războiului din Ucraina. Potrivit unei analize The Economist, Kremlinul nu mai urmărește cucerirea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea sistematică a infrastructurii vitale a țării vecine.

De la începutul anului, Rusia ar fi pierdut sute de mii de soldați în schimbul a mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, însă bombardamentele aeriene asupra infrastructurii energetice și de transport s-au intensificat.

Pe măsură ce se apropie iarna, mii de lovituri rusești vizează rețelele de electricitate, sistemele de termoficare și instalațiile de gaz. Scopul — spun surse citate de publicația britanică — este de a face părți întregi din estul Ucrainei de nelocuit, de a paraliza industria și de a provoca panică și migrație în masă.

Arme noi, tactici vechi

Rusia își adaptează rapid metodele de atac. Kremlinul folosește valuri succesive de drone Shahed, de fabricație iraniană, în versiuni mai ieftine și mai greu de interceptat. Noile modele atacă aproape vertical, deasupra razei eficiente a mitralierelor antiaeriene — o tactică asemănătoare lansării de rachete.

Capacitatea Moscovei de a inova în privința armelor și strategiilor pare să depășească ritmul cu care Ucraina își consolidează apărarea antiaeriană și sistemele de război electronic.

În ultimele trei săptămâni, Rusia a lovit mai multe termocentrale și ar fi forțat închiderea temporară a aproape jumătate din producția internă de gaz a Ucrainei. Consecințele economice sunt semnificative: Kievul a fost nevoit să cheltuiască aproximativ 1,9 miliarde de dolari pentru a importa gaz într-o perioadă de doar trei săptămâni.

O ofensivă energetică pentru a rupe țara în două

În afara capitalei, atacurile ruse s-au concentrat asupra regiunilor de graniță — Sumî, Cernihiv și Harkiv. Ținta aparentă: separarea estului industrial al Ucrainei, unde consumul de energie este ridicat, de vestul țării, care produce cea mai mare parte a resurselor energetice.

Prin lovirea sistemelor de transport al energiei, Moscova ar urmări blocarea fluxurilor de electricitate de la vest spre est, creând astfel o „ruptură energetică” internă.

„Vor să stingă luminile mai întâi pe malul estic, nu în toată țara”, a declarat o sursă guvernamentală ucraineană pentru The Economist.

Potrivit aceleiași surse, atacurile au devenit mai precise și mai calculate decât în anii anteriori. Dacă în trecut bombardamentele au consolidat moralul populației, experții se tem că, de această dată, efectele asupra infrastructurii și economiei ar putea fi mult mai profunde.

Analiștii cred că Putin nu are intenția de a opri această campanie. Dacă în anii anteriori bombardamentele rusești au întărit determinarea Ucrainei, de data aceasta Kremlinul speră că efectul va fi invers — epuizarea moralului și resurselor.

Într-un conflict care se apropie de al patrulea an, iarna care vine se anunță una dintre cele mai dificile de până acum: un test de rezistență pentru populația ucraineană, dar și pentru sprijinul occidental.