Președintele Poloniei a anulat întâlnirea cu Viktor Orban după vizita acestuia la Putin

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să își anuleze întrevederea bilaterală cu premierul ungar Viktor Orbán, după vizita acestuia la Moscova și discuțiile purtate cu Vladimir Putin. Decizia a fost anunțată sâmbătă dimineață de Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională din cadrul Președinției poloneze, într-un mesaj publicat pe platforma X.

Potrivit lui Przydacz, Nawrocki își menține poziția constantă în favoarea identificării unor soluții reale pentru oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În acest sens, președintele polonez evocă moștenirea politică a fostului lider Lech Kaczyński, care sublinia necesitatea solidarității europene, inclusiv în domeniul energetic, pentru garantarea securității continentale.

În acest context, vizita lui Orbán la Kremlin a determinat Varșovia să își restrângă participarea la evenimentele din Ungaria. Astfel, Nawrocki își va limita deplasarea exclusiv la summitul președinților din Grupul de la Vișegrad, programat la Esztergom, renunțând la componentele bilaterale ale vizitei.

Președintele polonez urmează să ajungă în Ungaria pe 3 decembrie, pentru o vizită de două zile, dedicată reuniunii liderilor Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Poloniei. În programul inițial, Nawrocki și soția sa ar fi trebuit să se deplaseze la Budapesta pentru o serie de întâlniri oficiale, inclusiv cu Viktor Orbán — întrevedere care nu va mai avea loc.

Reacția premierului polonez Donald Tusk a venit chiar înaintea anunțului oficial. Într-un comentariu acid, Tusk a remarcat succesiunea vizitelor: „Orbán merge la Putin, Nawrocki merge la Orbán. Haos în negocierile privind planul Witkoff și criză politică la Kiev. Un amestec periculos”, a scris acesta.

Întâlnirea dintre Nawrocki și Orbán era anticipată încă din luna septembrie, când purtătorul de cuvânt al președintelui polonez anunțase că cei doi lideri vor avea în curând o discuție directă.

Vizita lui Viktor Orbán la Moscova, desfășurată vineri, a alimentat însă tensiunile în Europa Centrală. Premierul ungar a pledat în fața lui Vladimir Putin pentru „încheiere rapidă a războiului”, dar a lăsat totodată să se înțeleagă că urmărește consolidarea acordurilor energetice cu Rusia pentru obținerea unor livrări stabile de petrol și gaze.

Premierul ungar Viktor Orban vrea ca Ucraina să fie o „zonă tampon” și acuză Occidentul că prelungește războiul

Premierul ungar Viktor Orbán revine cu un nou set de declarații care reiau, aproape punct cu punct, tezele propagate de Kremlin de la începutul invaziei ruse. Într-un discurs susținut la un congres „anti-război” organizat la Nyíregyháza și difuzat de postul național M1, liderul de la Budapesta a afirmat că singura soluție pentru oprirea conflictului ar fi revenirea Ucrainei la statutul de „stat tampon”, acuzând totodată Occidentul că ar urmări prelungirea războiului pentru beneficii economice.

Orbán a descris așa-numita „elită de la Bruxelles” drept „belicoasă”, susținând că europenii ar încălzi deliberat conflictul fiindcă „cred în înfrângerea Rusiei și în profitul pe care l-ar obține din asta”. În opinia lui, Budapesta ar fi izolată în Europa deoarece ar fi singura capitală care „vrea pace, încetarea focului și siguranță”.

„Europenii vor război. Să nu credeți că în Vest se gândește ca aici. Noi vrem pace. Ei urmăresc interese economice”, a insistat premierul ungar.

Orbán a repetat ideea că statele occidentale ar fi dispuse „să plătească cu sânge ucrainean” pentru o eventuală slăbire a Moscovei. Tot el a semnalat, cu o retorică alarmistă, „evoluția” sprijinului occidental: de la ajutor financiar, la armament, iar acum — potrivit interpretării sale — „posibile trupe”, cu referire directă la declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron.

În continuarea discursului, premierul ungar a trecut la justificarea narativelor ruse privind „drepturile de securitate” ale Moscovei. El a susținut că extinderea NATO și intenția Occidentului de a integra Ucraina în UE și Alianță ar fi fost percepute de Rusia ca o amenințare directă.

„Ucraina poate avea drepturi internaționale, dar și rușii au dreptul la propria securitate și nu vor vecini membri ai NATO”, a spus Orbán, reluând mesajele formulate constant de Kremlin în ultimii ani.

În ceea ce privește poziția Budapestei, Orbán a prezentat-o drept „a treia cale”. Scopul declarat: menținerea unui „echilibru de securitate” în Europa din care Ungaria să iasă fără riscuri militare și cu avantaje economice. Tot el a reiterat teza potrivit căreia timpul ar lucra „în favoarea Rusiei”, iar prelungirea conflictului ar costa Ucraina noi teritorii și vieți omenești.

Finalul discursului a inclus apelul de „a renunța la iluzii” și de a accepta, în viziunea sa, un singur scenariu realist: revenirea Ucrainei la statutul de „zonă tampon”. Orbán a invocat chiar un presupus „plan american de pace în 28 de puncte”, fără a oferi detalii.

Declarațiile vin pe fondul vizitei pe care premierul ungar a efectuat-o la Moscova pe 28 noiembrie, unde a discutat cu Vladimir Putin despre livrările de energie pentru Ungaria în această iarnă și în anul următor. În fața presei, Orbán a spus din nou că Budapesta ar putea fi „platforma” pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina — o idee pe care Kievul a respins-o în mod repetat.