Premierul Danemarcei avertizează: Europa trebuie să rămână unită și puternică în fața presiunilor externe

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat joi, înaintea summitului UE de la Bruxelles, că evoluțiile recente reprezintă un semnal clar pentru Europa: unitatea și fermitatea sunt esențiale, altfel consecințele vor fi inevitabile.

„Atunci când Europa nu este divizată, când suntem uniți și clari, inclusiv în ceea ce privește dorința de a ne apăra, rezultatele apar”, a declarat Frederiksen, adăugând că ultimele săptămâni au fost „o lecție” pentru liderii europeni.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor tensionate privind Groenlanda și relațiile transatlantice. Întrebată dacă insula ar putea găzdui baze americane suverane, șefa guvernului de la Copenhaga a exclus ferm această posibilitate, subliniind că suveranitatea daneză „nu este negociabilă și nu poate fi schimbată”.

Totuși, Mette Frederiksen a precizat că Danemarca și Groenlanda sunt dispuse să colaboreze cu Statele Unite pentru actualizarea acordului de apărare din 1951, care permite prezența militară americană pe teritoriul Groenlandei. „Dacă acest acord poate fi extins, nu este ceva ce am respinge nici din partea daneză, nici din partea groenlandeză”, a afirmat ea, insistând că orice modificare trebuie realizată printr-un proces corect, cu implicarea tuturor părților.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat, la rândul său, că doar Groenlanda și Regatul Danemarcei pot decide asupra acordurilor care privesc teritoriul insulei.

„În primul rând, numai Groenlanda și Danemarca pot încheia acorduri privind Groenlanda”, a spus Nielsen, într-o conferință de presă susținută la Nuuk.

Acesta s-a declarat, însă, mulțumit de faptul că Donald Trump a exclus utilizarea forței militare în discursul său de la Davos, deși a criticat retorica dură a președintelui american la adresa Groenlandei. „Sunt bucuros de ceea ce a spus”, a afirmat premierul groenlandez.

Reuniunea informală a Consiliului European de joi seară a fost convocată pentru a discuta relațiile transatlantice, de la situația Groenlandei până la dosarele din Orientul Mijlociu. Deși nu are o agendă formală, întâlnirea este văzută ca un test al coeziunii europene într-un context geopolitic tot mai complicat. Liderii UE urmează să abordeze inclusiv posibilitatea reluării negocierilor comerciale cu Statele Unite, după ce Washingtonul a renunțat la amenințările cu tarife.

Ambiția lui Donald Trump de a obține control asupra Groenlandei a stârnit îngrijorări majore în Europa, fiind percepută ca o amenințare la adresa alianței transatlantice și a stabilității construite după Al Doilea Război Mondial. Mette Frederiksen a declarat că nu au existat negocieri cu NATO privind suveranitatea insulei, dar a recunoscut că situația rămâne „dificilă și gravă”.

În acest context, premierul danez a cerut o prezență mai consistentă a NATO în regiunea arctică, inclusiv în jurul Groenlandei, subliniind importanța securității comune în fața amenințărilor venite din partea Rusiei și Chinei.

Acordul din 1951 dintre Washington și Copenhaga, care este încă în vigoare, permite Statelor Unite să construiască baze militare și să se deplaseze liber în Groenlanda, cu condiția informării autorităților daneze și groenlandeze. În prezent, SUA operează o bază militară la Pittufik, în nordul insulei.

Joi, Donald Trump a susținut că Statele Unite au obținut acces extins în Groenlanda printr-un acord-cadru cu NATO, în timp ce secretarul general al Alianței a cerut intensificarea angajamentului aliat pentru securitatea Arcticii. Anunțul a venit în paralel cu renunțarea la amenințările comerciale și cu excluderea explicită a unei intervenții militare, oferind un scurt respiro relațiilor transatlantice, aflate sub presiune în ultimele luni.