Planurile României în domeniul dronelor și energiei cu Ucraina întăresc securitatea Europei - Atlantic Council

Întâlnirea recentă dintre președinții României și Ucrainei a subliniat consolidarea parteneriatului Kiev-București și rolul tot mai important al României în securitatea regională, scrie Atlantic Council.

Cei doi lideri au convenit asupra unei cooperări pe termen lung în domenii precum apărarea, energia, economia, educația și drepturile minorităților, inclusiv un proiect major comun de producție de drone în România.

Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București marchează un moment politic și strategic semnificativ pentru rolul României în regiune. Este a doua vizită a liderului de la Kiev în România de la invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, dar prima sub mandatul lui Nicușor Dan, care a preluat funcția în mai 2025. Această vizită semnalează, de asemenea, că perioada inițială de acomodare a noii președinții române s-a încheiat, România trecând de la faza de poziționare și semnalizare la una de implementare a politicilor, mai ales în domeniul securității regionale și al cooperării în apărare, scriu Alex Șerban, directorul Biroului pentru România al Atlantic Council, și Geoffrey R. Pyatt, membru al Centrului Global pentru Energie al Atlantic Council, fost secretar adjunct pentru resurse energetice în cadrul Departamentului de Stat al SUA, și fost ambasador al SUA în Grecia și Ucraina.

Momentul vizitei este deosebit de relevant. Cu o zi înainte, Parlamentul României aprobase desfășurarea unor capabilități militare suplimentare ale SUA pe teritoriul românesc, inclusiv aeronave pentru realimentare în zbor și sisteme de comunicații prin satelit cu rol defensiv. Împreună, aceste evoluții arată cum România își consolidează poziția pe flancul estic al NATO: întărind relația de securitate cu Statele Unite, inclusiv prin sprijin pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu, în paralel cu aprofundarea cooperării strategice cu Ucraina.

Declarația de Parteneriat Strategic semnată de Dan și Zelenski la București formalizează o relație care se intensifică de la începutul războiului. Cadrul vizează cooperarea în domeniul apărării, interconectarea energetică, colaborarea economică, educația și drepturile minorităților. Această abordare arată că ambele guverne caută să ancoreze parteneriatul în interese strategice pe termen lung, nu doar în coordonări temporare de război. Progresele realizate în domenii sensibile, precum drepturile minorităților, sugerează că ambele capitale văd relația bilaterală tot mai mult prin prisma securității regionale, notează cei doi autori.

Ce aduce Ucraina, ce pune România

Cel mai semnificativ rezultat strategic al vizitei este acordul pentru producția comună de drone în România, finanțat prin programul SAFE, cu o alocare estimată de aproximativ 200 de milioane de euro. Logica proiectului reflectă un nou model de cooperare: Ucraina aduce know-how-ul tehnologic testat pe câmpul de luptă, iar România oferă teritoriu NATO, capacitate industrială și acces la finanțări europene pentru apărare. Practic, este un pas de la asistența militară tradițională către co-producția de tehnologii de apărare, integrând inovația ucraineană din război în ecosistemul european de industrie de apărare.

Cooperarea energetică reprezintă o altă dimensiune structurală a acordurilor anunțate pe 12 martie.

Din 2022, când Rusia a început să vizeze sistematic infrastructura energetică ucraineană, România a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri europeni ai Ucrainei în domeniul energiei. De exemplu, a susținut în cadrul ENTSO-E creșterea exporturilor de energie către Ucraina, a pus la dispoziție piese de schimb din sistemul românesc pentru reparații de rețele și centrale și a sprijinit operatorul nuclear ucrainean Energoatom pentru menținerea operațiunilor în siguranță în condiții extrem de dificile.

România este pregătită să devină unul dintre principalele puncte operaționale pentru proiectele de reconstrucție și cooperarea economică postbelică. În paralel, companiile ucrainene își extind prezența în România, semnalând orientarea tot mai europeană a sectorului privat. DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, își dezvoltă portofoliul de energie regenerabilă în România, urmărind un portofoliu de un gigawatt până în 2030, prin proiecte precum parcul eolian Ruginoasa (60 MW), parcul solar Glodeni I (53 MW) și parcul solar Văcărești (126 MW). Metinvest, compania soră a DTEK, a achiziționat uzina de produse tubulare ArcelorMittal din Iași, lângă granița cu Moldova. Acest cluster energetic și metalurgic va fi completat de industria de apărare, iar în orice scenariu post-conflict, rolul porturilor și căilor ferate românești în susținerea logisticii ucrainene va crește semnificativ.

Coridorul de gaze „Vertical”

În același timp, sprijinul României pentru Moldova – a cărei rețea electrică este conectată la Ucraina – a fost esențial pentru a face față patru ierni de război energetic declanșat de Rusia și încetarea livrărilor de gaze către Transnistria. Planurile de accelerare a interconectărilor electrice, precum linia Suceava-Cernăuți, și de extindere a cooperării pe rute și capacități de stocare a gazelor arată integrarea tot mai profundă a Ucrainei în rețeaua energetică regională.

România joacă un rol de lider și în avansarea înțelegerilor comerciale necesare pentru coridorul de gaze „Vertical”, planificat din Grecia către Ucraina. Aceasta deschide oportunități pentru creșterea exporturilor de GNL americane în regiune și poziționează sud-estul Europei pentru eliminarea gazului rusesc în cadrul UE până în 2027. Statutul României drept cel mai mare producător de gaze din UE, sprijinit de proiectul offshore Neptun Deep, subliniază rolul resurselor din Marea Neagră în înlocuirea gazului anterior furnizat de Rusia. Strategic, acest lucru consolidează reziliența Ucrainei și sprijină ambiția României de a deveni un hub energetic regional care leagă Ucraina și Moldova de statele membre UE.

Vizita lui Zelenski arată însă că Coridorul Vertical înseamnă mult mai mult decât energie. Discuțiile de la București indică un rol mai larg pentru România, dincolo de sprijinul în timpul războiului, Bucureștiul pregătindu-se să joace un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, mai ales în domeniul porturilor, infrastructurii, logisticii și integrării economice transfrontaliere. Datorită proximității geografice, accesului la finanțări europene și parteneriatului strategic tot mai strâns cu Kievul, România este pregătită să devină un punct operațional central pentru reconstrucție și cooperare economică postbelică.

Bucureștiul se transformă treptat de la statutul de vecin care susține țările într-un factor strategic care facilitează modelarea arhitecturii de securitate a regiunii Mării Negre și a flancului estic al NATO, conchid cei doi autori în Atlantic Council.