Negocieri sau simulacru? Pacea dintre Rusia și Ucraina pare aproape. Mai puțin în privința lucrurilor care contează cu adevărat
0Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina intră într-o nouă fază, însă esența conflictului rămâne nerezolvată. Deși Moscova și Kievul transmit semnale de disponibilitate pentru dialog, blocajele majore persistă, exact pe temele care au declanșat războiul: teritoriul, garanțiile de securitate și momentul încetării focului.
O nouă rundă de discuții mediate de Statele Unite este așteptată în zilele următoare. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că echipa sa ar putea avea întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA chiar de duminică. Potrivit ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sîbîha, Zelenski este dispus inclusiv la o întâlnire directă cu Vladimir Putin. Dar, a admis diplomatul, „cele mai sensibile probleme rămân nerezolvate”.
Cu doar câteva zile înainte, emisarul american Steve Witkoff susținea că diferențele s-ar fi redus la o singură problemă, „rezolvabilă”. La Davos, Donald Trump afirma că un acord de pace este „rezonabil de aproape”.
Realitatea de după discuțiile din Emiratele Arabe Unite arată însă altfel: Rusia și Ucraina sunt blocate pe trei chestiuni fundamentale, fără de care pacea rămâne un concept teoretic.
Teritoriul: linia roșie a războiului
Cea mai delicată problemă rămâne soarta Donbasului. Deși Rusia nu mai are capacitatea de a cuceri Ucraina în ansamblu, Vladimir Putin insistă să obțină cel puțin controlul total asupra regiunii din est, pe lângă Crimeea, anexată în 2014.
Moscova promovează așa-numita „formulă Anchorage”, potrivit căreia Ucraina ar trebui să cedeze întregul Donbas, inclusiv zone pe care armata rusă nu a reușit să le ocupe. Kremlinul susține că acest principiu ar fi fost agreat de Putin și Trump la întâlnirea lor din Alaska, anul trecut.
Pentru Kiev, o astfel de concesie este inacceptabilă: ar fi ilegală și profund impopulară. Zelenski a lăsat totuși deschisă posibilitatea unui compromis limitat – o zonă demilitarizată, cu statut economic special, dar recunoscută oficial ca parte a Ucrainei. Moscova a respins categoric ideea.
După ultima vizită a lui Witkoff la Moscova, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a reiterat poziția Kremlinului: fără rezolvarea „problemei teritoriale”, nu poate exista o înțelegere durabilă. Cu alte cuvinte, Rusia condiționează progresul negocierilor de obținerea întregului Donbas.
Impasul a fost recunoscut public și de Washington. „Este o punte pe care încă trebuie să o traversăm”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio în fața Senatului american, admițând că este „probabil cea mai dificilă problemă”.
La aceasta se adaugă disputa privind centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc. Zelenski propune un control comun ucraineano-american, în timp ce Moscova cere să fie parte a oricărui aranjament, fie alături de SUA, fie într-o formulă trilaterală.
Garanțiile de securitate: promisiuni și condiții
Al doilea mare blocaj ține de viitorul securității Ucrainei. Kievul cere garanții clare împotriva unei noi agresiuni rusești.
Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui acord de pace. Witkoff a descris planul drept „mai solid decât orice s-a văzut până acum”, însă administrația Trump evită să spună cât de departe ar merge SUA.
Potrivit unui articol din Financial Times, Washingtonul ar condiționa garanțiile de securitate de cedarea Donbasului – informație negată ulterior de Casa Albă.
Planul american în 20 de puncte include aderarea Ucrainei la UE în 2027. Tratatul Uniunii conține o clauză de apărare reciprocă, dar procesul de aderare este departe de finalizare.
Rusia respinge însă orice prezență militară a NATO în Ucraina și cere propriile „garanții de securitate”: excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO, reducerea armatei ucrainene și un drept de veto asupra viitoarelor decizii de apărare ale Kievului.
Încetarea focului: pacea amânată
Pentru populația Ucrainei, cea mai urgentă întrebare este când se va opri războiul. Kievul cere un armistițiu imediat. Moscova refuză, insistând că mai întâi trebuie semnat un acord.
Până atunci, Rusia „își va continua consecvent obiectivele operațiunii militare speciale”, a declarat Ușakov, folosind formula oficială a Kremlinului pentru război.
Atacurile continuă zilnic. Rețeaua energetică a Ucrainei este grav afectată, iar sute de mii de oameni rămân fără electricitate în plină iarnă. Miercuri, Zelenski a acuzat Rusia de „terorism”, după ce o dronă a lovit un tren de pasageri, ucigând cinci persoane.
Dialog sau simulacru?
Atât Moscova, cât și Kievul încearcă să arate Casei Albe că sunt constructive. „Discutarea unor chestiuni complexe la nivel de experți poate fi considerată deja un progres”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Analiștii avertizează însă asupra unei diferențe fundamentale: Ucraina caută compromisuri, în timp ce Rusia doar mimează negocierea.
„Putin a devenit obsedat de acest război”, spune Tatiana Stanovaia, expertă în politica rusă. „Pentru el este o chestiune existențială. Crede că, dacă va face concesii, Rusia va fi distrusă.”
În opinia sa, insistența asupra Donbasului este o tactică de tergiversare.
„Rusia vorbește despre pace, dar înțelege prin asta altceva. Discuțiile nu au legătură cu realitatea”, spune Stanovaia.
Pe de altă parte, nici la Kiev nu este clar dacă un compromis major ar putea fi acceptat politic. Zelenski a sugerat un referendum sau alegeri anticipate, dar a subliniat că acestea nu pot avea loc fără încetarea focului.
Sondajele arată că ucrainenii sunt dispuși să accepte un acord echitabil, însă au tot mai puțină încredere în negocierile conduse de SUA.
„Anul trecut existau speranțe mari că Trump va pune capăt războiului”, spune analistul Volodîmîr Fesenko. „Acum, acestea aproape au dispărut.”
Un lucru pare cert: există o limită peste care Zelenski nu este dispus să treacă.
„Vrea să rămână în istorie ca președintele care a salvat Ucraina”, spune Fesenko. „Nu ca liderul sub care țara a pierdut războiul.”