Lupta pentru cele 270 de miliarde de euro subvenţii pentru fermierii europeni. Unde se blochează negocierile

Instituţiile europene reiau marţi discuţiile privind Politica Agricolă Comună, una dintre cele mai vechi politici ale Uniunii Europene, însă negociatorii nu s-au pus încă de acord asupra unei distribuiri mai echitabile a subvenţiilor în valoare de 270 de miliarde de euro pe următorii cinci ani (2023-2028), în măsura în care regulile de acordare îi favorizează pe marii fermieri, relatează Politico.

Distribuirea subvenţiilor, o chestiune nerezolvată în cele 10 runde anterioare de negocieri, va fi reluată în discuţiile ce se vor purta între Consiliul European şi Parlamentul European între 25 şi 26 mai.

PAC, reprezentând o treime din bugetul UE, a fost criticată pentru faptul că subvenţiile ajung mai degrabă la marii latifundiari, mafia italiană, politicieni corupţi, falşi fermieri şi ferme intensive, şi nu la fermierii mici care au realmente nevoie de sprijin pentru a obţine profit.

„Încă ne aflăm în situaţia în care 80% din sprijinul prin subvenţii se îndreaptă către doar 20% dintre beneficiari”, a denunţat Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi responsabil pentru implementarea proiectului European Green Deal.

„Cel mai probabil vom avea nişte modificări cosmetice, dar nu cred că se va schimba mare lucru”, a prezis un expert în politici de la Parlamentul European care a participat la negocieri.

Unul din cele mai sensibile elemente ale reformelor privind subvenţiile se referă la ambiţiile ecologice, care însă au fost aproape surclasate de negocierile privind împărţirea banilor, arată Politico.

„Dacă ne uităm la ce se întâmplă la masa negocierilor, vedem că nu mediul este cea mai importantă problemă de pe agendă, ci distribuţia banilor”, spune Jeroen Candel, profesor la Universitatea Wageningen, specialist în politici agricole şi alimentare.

.

Printre măsurile propuse se află limitarea subvenţiilor pentru fermierii care obţin 100.000 de euro pe an, dar şi un sistem de taxare progresivă pentru cei care care încep să depăşească venituri de 60.000 de euro pe an astfel încât fondurile obţinute pe această cale să fie redistribuite către fermele medii şi mici.

Totuşi statele se opun, pentru că vor să decidă singure cum îşi gestionează fondurile sau există o rezistenţă mare a marilor fermieri ce fac lobby pentru protejarea intereselor.

Propunerea Comisiei UE pentru o distribuţie mai echitabilă este ca ţările să recanalizeze subvenţiile obţinute din acest sistem progresiv către fermierii mici şi medii.

Motivul pentru care CAP este atât de inechitabilă este că subvenţiile sunt acordate în funcţie de numărul de hectare favorizând implicit marii latifundiari.

Ţările europene doresc să poată alege dintre cele trei soluţii de redistribuire, în timp ce PE propune în schimbul renunţării la pragul de 100.000 de euro obligaţia să redistribuie cel puţin 12% din totalul fondurilor PAC.

În prezent doar 10 ţări europene, între care Franţa şi Germania, aplică sistemul de redistribuire a fondurilor obţinute în plus.

Diplomaţii europeni resping compromisul de 12% ca mult prea sofisticat şi se plâng că oricum au mâinile legate întrucât liderii au decis deja faptul că impunerea unei limite pentru subvenţii ar trebui să fie voluntară atunci când au parafat acordul pentru bugetul UE, anul trecut, scrie Politico.

Consiliul European a propus o cale de mijloc: o redistribuire obligatorie pentru doar 7.5% din bugetul său faţă de 12% cât cere PE.