Juncker scoate Grecia din ghearele troicii
0Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), este de acord cu solicitarea Greciei de a nu mai negocia rambursarea datoriilor cu reprezentaţii aşa-numite troici – Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, instituţiile care au împrumutat Grecia cu 240 de miliarde de euro de la izbucnirea crizei, astfel încât statul a reuşit să evite intrarea în incapacitate de plată.
„Trebuie să găsim o alternativă rapid”, a declarat o sursă din interiorul CE pentru cotidianul german „Handelsblatt”. În acelaşi timp, Germania, ţara care a contribuit cu cea mai mare parte a acestor împrumuturi, este dispusă să accepte anumite schimbări în condiţiile de creditare, însă numai dacă noii lideri de la Atena vor respecta regulile existente, care presupun reforme economice şi tăieri bugetare dure.
Franţa, primul aliat în faţa Germaniei
Însă guvernul de stânga de la Atena, proaspăt instaurat la putere, a denunţat aceste condiţii drept „insultătoare” pentru suveranitatea poporului grec, suspendând deja mai multe privatizări, un element cheie în planul de reformă. Grecii par a-şi fi găsit un aliat şi în Franţa, după ce liderii de la Paris au anunţat că sprijină solicitarea Atenei de a negocia direct cu guvernele care au împrumutat-o şi nu cu reprezentanţii troicii.
În ciuda poziţiei categorice adoptată de noii lideri greci, care au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate, Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012.
Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE. Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu.
Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”.
În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordar Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut.