INFOGRAFIE România scapă pe moment de pericolul nuclear de la Belene. Harta reactoarelor riscante din Europa

Bulgarii au invalidat duminică, prin lipsă de prezenţă, referendumul privind dezvoltarea capacităţii nucleare, ceea ce ar putea însemna „îngroparea“ definitivă a controversatului proiect de la Belene.

Centrala nucleară de la Belene, considerată unul dintre cele mai riscante proiecte nucleare din Europa, ar putea fi închisă definitiv, ca urmare a rezultatelor referendumului de duminică din Bulgaria – primul din perioada postcomunistă a statului. Doar 20,3% din bulgarii cu drept de vot s-au prezentat duminică la referendumul privind dezvoltarea energiei nucleare a statului.

Pentru ca scrutinul să fie valid, rata de prezenţă trebuia să fie de cel puţin 60,2% din populaţia cu drept de vot, adică aproximativ 4,3 milioane de bulgari. Dintre cei care 

s-au prezentat, peste 60% s-au arătat în favoarea construirii unei noi centrale nucleare. 

Rezultatele referendumului nu vizează în mod direct centrala nucleară de la Belene, aflată în nordul Bulgariei, pe malul Dunării, la 140 de kilometri distanţă de Slatina. însă ar putea contribui la decizia guvernanţilor de a renunţa complet la proiect, după mai bine de 30 de ani de dispute privind siguranţa amplasării unui reactor nuclear într-o zonă cu grad ridicat de risc seismic. Apropierea de zona seismică Vrancea este unul dintre cele mai puternice argumentele folosite împotriva proiectului. 

„Ar trebui să facă şi românii referendum pe tema centralei de la Belene“

Pentru România, proiectul de la Belene reprezintă o ameninţare serioasă – unii specialişti spun chiar că riscurile implicite pentru români le depăşesc pe cele asumate de Bulgaria. „Ar trebui să fie un referendum pe tema Belene şi la noi, practic, Belene se află mai aproape de Bucureşti decât de Sofia, să nu mai vorbim de distanţa scurtă care o desparte de Craiova”, spune Jean Constantinescu, expert în energie şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementări în domeniul Energiei.

Rezultatele referendumului împart însă încă o dată clasa politică bulgară în două tabere opuse. În ciuda riscurilor, Partidul Socialist, aflat în opoziţie, a făcut presiuni constante pentru reluarea proiectului. Mai mult, dorinţa de dezvoltare a energiei nucleare este cu atât mai neobişnuită cu cât, în ultimii doi ani, politicile faţă de această industrie s-au schimbat la 180 de grade.

Pe o rază de cinci kilometri în jurul tuturor centralelor nucleare din Germania, numărul cazurilor de cancer a crescut cu 50% . Nu aprobaţi construirea centralei de la Belene.  Nils-Axel Morner profesor la Universitatea din Stockholm

După dezastrul de la Fukushima, aproape toate statele europene au anunţat planuri de a renunţa treptat la centralele nucleare. Tendinţa este cu atât mai puternică având în vedere că marii jucători de pe piaţa comunitară a energiei, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia, au prezentat planuri mai rapide sau mai lente pentru a închide toate reactoarele. 

Cancelaria Angelei Merkel elaborase chiar un plan ambiţios, care avea ca ţintă anul 2020 pentru a elimina complet energia nucleară din producţia statului, însă protestele marilor companii din domeniu, printre care giganţii E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall, au avut ca rezultat amânarea termenului cu aproape 10 ani. 

Situaţia bulgarilor este însă deosebită. Vecinii de la sud depind într-o proporţie mult mai ridicată decât noi de energia electrică, în mare parte din cauza lipsei unei reţele adecvate de distribuţie a gazelor naturale. 

Când renunţă România la energia nucleară

În prezent, sub 20% din producţia de energie a României este nucleară. Însă ponderea acesteia va continua să scadă de la an la an, iar în 10 ani ea va ajunge să reprezinte mai puţin de 10% din total, susţine Constantinescu. Principalul său argument, pe lângă riscuri şi poluare, este creşterea masivă a costurilor de producţie pentru acest tip de energie. 

Reactoarele 3 şi 4 nu se vor mai construi, nu mai este momentul. Acum trebuie exploatate resursele regenerabile – energia eoliană, solară, gazele neconvenţionale.  Jean Constantinescu, fost preşedinte ANRE

În prezent, ea rămâne mai ieftină decât emergia „verde”, însă evoluţiile preţurilor din ultimii ani arată că lucrurile nu vor mai rămâne pentru mult timp aşa. În ultimii cinci ani, costurile de producţie a energiei nucleare aproape că s-au dublat, în contextul scumpirii materiilor folosite, dar şi a măsurilor de securitate tot mai stricte. În acelaşi interval, costurile de producţie pentru energia regenerabilă au scăzut aproape la jumătate. 

„Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă vor continua să lucreze fără probleme toată durata lor de viaţă, însă nu cred că reactoarele 3 şi 4 se vor mai construi, nu mai este momentul. Acum trebuie exploatate resursele regenerabile – energia eoliană, solară, gazele neconvenţionale”, explică Jean Constantinescu. 

30 de ani de dispute pe tema centralei Belene

Proiectul nuclear Belene a început încă din 1981, când Consiliul de Miniştri al statului comunist a aprobat planul de construcţie, iar lucrările au început în 1987, în parteriat între sovieticii de la Atomoenergoproekt Kiev şi Energoproekt Sofia. Căderea regimului a prins construcţia finalizată în proporţie de 40%, însă şantierul a fost închis şi aşa a rămas 15 ani. 

În 2005 a fost organizată o licitaţie pentru alegerea constructorului care urma să finalizeze proiectul Belene, câştigată de compania Atomstroyexport din Rusia, însă lucrările au trenat din cauza neînţelegerilor privind costurile şi din cauza numeroaselor manifestanţii împotriva proiectului. Numeroşi oameni de ştiinţă au atras atenţia asupra pericolelor şi au trimis scrisori către Comisia Europeană, cerând sistarea lucrărilor. 

Însă lovitura cea mai dură a fost tot o consecinţă a dezastrului de la Fukushima: grupurile bancare au întors spatele investiţiilor în energia nucleară.  Acesta este motivul care l-a făcut şi pe premierul Boiko Borisov să declare că, indiferent de rezultatul referendumului, statul pur şi simplu nu are cele 10 miliarde de euro necesare construirii.