INFOGRAFIE Criza măreşte diferenţele dintre bogaţii şi săracii din UE

Criza economică, care a afectat grav sistemele de ajutor social de care beneficiau milioane de oameni, creează  diferenţe din ce în ce mai mari între statele membre, arată un raport al Comisiei Europene.

„Cele mai multe sisteme de ajutor social şi-au pierdut capacitatea de a proteja veniturile familiilor împotriva efectelor crizei“, a declarat comisarul european pentru Muncă, Laszlo Andor. Cei mai afectaţi sunt tinerii, şomerii şi mamele singure din statele membre din estul şi sudul UE.

Laszlo Andor, care a prezentat analiza anuală a Comisiei privind problemele sociale şi şomajul în 2012, a spus că îmbunătăţirea concepţiei sistemelor de ajutor social „poate creşte rezistenţa la şocurile economice şi facilita o ieşire mai rapidă din criză“.

Analiza Comisiei Europene arată, printre altele, că statele membre care cheltuiesc cel mai mult pentru sistemele de ajutor social nu sunt cele care au cea mai mare datorie publică. Studiul mai arată că o mai mare  protecţie socială, cum ar fi ajutor pentru îngrijirea copilului pentru mamele singure, şi standarde bine gândite care dau acces la beneficii în vremuri dificile pot contribui la reducerea şomajului, care a ajuns la cotele de acum 20 de ani.

19 MILIOANE DE ŞOMERI ÎN ZONA EURO

Aproape 19 milioane de oameni sunt oficial şomeri în zona euro, potrivit ultimelor cifre publicate de biroul de statistică al UE.  „Tot progresul pe care îl făcusem în ceea ce priveşte reducerea şomajului a fost anulat de criza economică”, arată raportul.

Chiar înainte de începutul crizei, în 2008, media şomajului în UE era de 7,1%, iar datele recente arată că această cifră a crescut la 10,7%, iar în zona euro a ajuns la 11,8%. Şomajul pe termen lung afectează acum peste 42,5% din şomeri şi este în creştere, unul dintre motive fiind nepotrivirea dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii în ceea ce priveşte calificările.

Ţările cu cel mai mic nivel de şomaj pe termen lung sunt acelea care furnizează servicii de training şi de consiliere privind cariera, cum ar fi Danemarca şi Luxemburg. Astfel de programe sunt aproape absente în ţările baltice şi în Grecia unde criza de joburi este foarte mare.

Cei care sunt suficient de norocoşi să găsească un job au, de multe ori, contracte part-time.  
Cum din ce în ce mai  mulţi oameni îşi pierd joburile, mai ales în estul şi sudul continentului, riscul de sărăcie creşte. Studiul arată că aproape jumătate din statele membre au cunoscut o creştere netă a sărăciei începând din 2008, iar veniturile nete ale familiilor au scăzut în două treimi din state.

VENITURILE AU CRESCUT ÎN NORDUL UE

În Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Letonia şi România, una din cinci familii se descurcă din ce în ce mai greu cu banii. O cantină de la o şcoală primară dintr-o zonă săracă a Lisabonei a rămas deschisă în timpul sărbătorilor de iarnă pentru că în zonă existau copii care riscă să devină subnutriţi.

În schimb, în ţările nordice precum Germania, Polonia, şi Franţa, veniturile au crescut. Toate aceste ţări au sisteme de ajutor social puternice şi pieţe ale forţei de muncă mai adaptabile, arată raportul Comisiei. „Nu este probabil ca UE să facă progres economic semnificativ în 2013“, a spus Laszlo Andor. 

10,7% este rata medie a şomajului în cele 27 de ţări ale UE, potrivit Eurostat.

ROMÂNII, PRINTRE CEI MAI SĂRACI

Potrivit datelor eurostat, publicate în decembrie, procentul persoanelor sărace din România este de 29,4%, fiind cel mai mare din UE, cu excepţia Bulgariei, care are un procent al săracilor de 43,6%. Au fost luate în calcul persoanele cu probleme materiale severe, care nu-şi pot permite, de exemplu, să-şi plătească ipotecile, chiriile sau facturile la utilităţi, au dificultăţi în încălzirea locuinţei sau nu-şi permit să plece în concediu.

IMPACTUL AUSTERITĂŢII, SUBESTIMAT

 Doi economişti de la Fondul Monetar Internaţional, Olivier Blanchard şi Daniel Leigh, au dat publicităţii un document în care îşi recunosc propriile greşeli în prezicerea impactului pe care l-a avut austeritatea asupra economiilor europene.

„Creşterea şomajului şi scăderea cererii au fost subestimate“, se arată în document. Ei explică pe larg, cu formule matermatice, cum au fost greşite prognozele  privind impactul tăierilor de cheltuieli în ţări precum Grecia, Portugalia sau Spania. Chiar dacă documentul precizează că nu aceasta este opinia FMI, el reflectă o schimbare de atitudine faţă de măsurile de austeritate.

La sfârşitul lui 2012, şefa FMI, Christine Lagarde, a început să ceară o nouă restructurare a datoriei greceşti. Dar ceilalţi doi membri ai „Troicii“ creditorilor externi, Comisia Europeană şi  Banca Centrală Europeană, încă insistă pe tăieri de cheltuieli în ţările care primesc ajutor extern. Iar în Germania, principalul finanţator al ajutoarelor, „consolidarea fiscală“ continuă să fie condiţia de bază pentru orice plată viitoare.