Cum încearcă Ucraina să limiteze impactul diplomatic al afirmațiilor lui Putin privind un presupus atac asupra reședinței de la Valdai

Ucraina a depus eforturi intense, marți, pentru a reduce consecințele diplomatice ale afirmațiilor Moscovei potrivit cărora drone ucrainene cu rază lungă de acțiune ar fi atacat reședința președintelui rus Vladimir Putin de la lacul Valdai. Oficialii de la Kiev au calificat acuzațiile drept o fabricație menită să submineze negocierile cu Statele Unite, relatează Financial Times.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că nu mai puțin de 91 de drone ucrainene ar fi vizat reședința prezidențială din regiunea Novgorod, fără a prezenta însă dovezi în sprijinul afirmației.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins acuzațiile, afirmând într-un mesaj audio transmis jurnaliștilor prin WhatsApp că presupusul atac este „un fals” și că reședința lui Putin nu a fost vizată.

Zelenski a sugerat că declarațiile Kremlinului ar putea avea ca scop convingerea Washingtonului să relaxeze sancțiunile impuse Rusiei. El a legat însă momentul apariției acuzațiilor de progresele recente în dialogul dintre echipele americană și ucraineană, care au culminat cu o întâlnire desfășurată la reședința președintelui american Donald Trump, Mar-a-Lago, în Florida.

Potrivit lui Zelenski, echipa de negociere a Ucrainei a discutat detaliile presupusului incident cu partea americană. „Partenerii noștri pot verifica foarte ușor că este vorba despre un fals, folosindu-și propriile capacități tehnice”, a spus el.

Presiunea asupra Kievului a crescut după ce președintele Trump a părut să accepte versiunea prezentată de Moscova, declarând luni că a aflat despre presupusul atac direct de la Vladimir Putin și că a fost „foarte furios” în legătură cu acest lucru.

Între timp, premierul Indiei, Narendra Modi, premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite și-au exprimat sprijinul pentru Rusia. Într-un comunicat, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au descris incidentul drept o „atacare odioasă”.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat marți că Kievul este „dezamăgit” de pozițiile adoptate de aceste trei state, fără a face referire directă la comentariile lui Trump.

Acuzațiile Rusiei au fost formulate la scurt timp după întâlnirea dintre Trump și Zelenski de duminică, menită să alinieze pozițiile celor două părți în vederea negocierilor pentru încheierea războiului. Deși nu au fost anunțate rezultate concrete, ambii lideri au vorbit despre progrese semnificative, iar Zelenski a afirmat că garanțiile de securitate dintre Ucraina și SUA sunt „finalizate în proporție de 100%”.

Marți, Zelenski a confirmat că discută cu Trump și cu echipa acestuia posibilitatea unei prezențe militare americane în Ucraina. El a subliniat însă că o asemenea decizie aparține exclusiv Statelor Unite.

Anterior, Donald Trump a declarat public că nu intenționează să desfășoare trupe americane în Ucraina în cadrul unui eventual acord de pace. Casa Albă nu a comentat imediat afirmațiile președintelui ucrainean.

Moscova ar putea încerca să creeze tensiuni între Trump și Zelenski

Aliona Hetmanciuk, șefa misiunii Ucrainei pe lângă NATO, a declarat că Moscova ar putea încerca să creeze tensiuni între Trump și Zelenski prin aceste acuzații. Ea a adăugat că Rusia ar dori să forțeze o „reconfigurare a arhitecturii negocierilor”, astfel încât discuțiile să aibă loc direct între Putin și președintele SUA, fără o implicare substanțială a Ucrainei sau a partenerilor europeni.

După apariția acuzațiilor, Putin i-a transmis lui Trump că Moscova își va „revizui poziția” față de negocierile cu Kievul, potrivit consilierului său pentru politică externă, Iuri Ușakov. Autoritățile ruse au avertizat, de asemenea, că presupusul atac „nu va rămâne fără răspuns”.

Zelenski a spus că se așteaptă ca retorica Moscovei să fie folosită pentru a justifica noi atacuri asupra infrastructurii guvernamentale ucrainene. El a amintit de un atac masiv cu rachete și drone asupra clădirii guvernului de la Kiev, produs în septembrie.

Președintele ucrainean a mai anunțat că oficiali ucraineni și consilieri pentru securitate națională ai așa-numitei „coaliții a celor dispuși” urmează să se întâlnească în jurul datei de 3 ianuarie pentru a discuta un plan de pace, iar o reuniune la nivel de lideri este programată pentru 6 ianuarie, în Franța. Nu este clar dacă Donald Trump va participa.

Zelenski a reiterat că este „deschis oricărui format de întâlnire” cu Vladimir Putin, dacă acest lucru ar putea duce la încheierea războiului, și a reluat invitația adresată lui Trump de a vizita Ucraina.

„Un asemenea gest ar fi un semnal clar că există motive reale să sperăm la o încetare a focului”, a spus el.