Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu după aproape două decenii. Primii recruți au fost deja contactați

Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu pentru tinerii bărbați, pentru prima dată din 2008. Aproximativ 1.200 dintre aceștia au primit deja scrisori prin care sunt chemați la un stagiu de două luni.

În primele zile ale anului 2026, aproximativ 1.200 de tineri din Croația au primit scrisori prin care sunt informați că sunt chemați pentru două luni de serviciu militar. Ei sunt prima generație care se confruntă cu recrutarea obligatorie de când aceasta a fost abolită în 2008, anul dinaintea aderării Croației la NATO, scrie Deutsche Welle.

La acea vreme, ideea era de a profesionaliza forțele armate și de a renunța la serviciul național obligatoriu. Acum, având în vedere că doar Ungaria separă Croația de Ucraina, perspectiva unui conflict armat pare puțin prea apropiată pentru a fi liniștită.

O dronă rătăcită — probabil ucraineană, dar niciodată identificată oficial — s-a prăbușit în capitala Croației, Zagreb, în ​​2022. Nu a provocat prea multe pagube, dar a concentrat atenția asupra proximității riscului.

Relansarea serviciului militar obligatoriu

Guvernul croat a devenit conștient, în mod inconfortabil, de faptul că se bazează pe mai puțin de 15.000 de militari activi. Înainte de alegerile parlamentare din 2024, a propus reinstituirea serviciului militar național pentru absolvenții de școală de sex masculin.

Ministrul Apărării, Ivan Anusic, a declarat că acest lucru îi va ajuta pe tineri să-și schimbe „obiceiurile proaste” și să-i pregătească pentru „orice amenințare majoră”.

Sondajele au indicat un sprijin larg pentru idee, șapte din zece croați votând în favoare. Alegătorii au reales în mod corespunzător partidul HDZ, care a pus acum în practică politica.

Legislația necesară a trecut cu ușurință prin parlament în octombrie anul trecut, cu 84 de parlamentari votând în favoare și doar 11 împotrivă.

Ministerul Apărării nu a pierdut prea mult timp în a contacta primul grup de recruți, fără prea multe proteste - dacă nu chiar deloc.

„Nu văd nicio provocare în ceea ce privește recrutarea militară”, spune Gordan Akrap, prorector la Universitatea de Apărare și Securitate Franjo Tudjman din Croația. „Vor fi mai mulți oameni care vor să facă parte din acest program decât cei care pot fi acceptați, pentru că în acest moment numărul este limitat”, adaugă el.

O tendință extinsă în regiune

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Croația face parte dintr-o tendință mai amplă în țările care au făcut parte din Iugoslavia.

Mai multe dintre acestea au luat în considerare revenirea la un anumit tip de recrutare, ca o amintire a zilelor regimului socialist al lui Josip Broz Tito.

Pe atunci, tinerii trebuiau să servească un an în Armata Populară, creând o forță de luptă semnificativă. Chiar înainte de începerea dezintegrării țării în anii 1990, două treimi din forțele terestre erau recruți - cu încă un milion de rezerviști antrenați disponibili.

Țările independente care au ieșit din războaiele iugoslave din anii 1990 au eliminat treptat serviciul militar național. Slovenia a fost prima care a renunțat la recrutare în 2003; ultimii recruți sârbi și-au terminat serviciul în 2010.

Slovenia ia din nou în considerare ideea

În 2020, partidele care formează un nou guvern naționalist de dreapta în Slovenia au inclus reintroducerea serviciului militar în acordul lor de coaliție. Prim-ministrul său, Janez Jansa, și-a făcut un nume ca ministru al apărării în timpul războiului de independență de 10 zile al Sloveniei din 1991.

El a susținut că forțele armate ale țării - cu doar 7.000 de militari - nu mai pot apăra țara de atacuri și s-a plâns că tinerii nu știu să mânuiască armele.

Actualul guvern de centru-stânga condus de Robert Golob nu a adoptat ideea, dar alegerile parlamentare sunt programate pentru martie, iar partidul SDS al domnului Jansa conduce sondajele de opinie.

Situația în Serbia

În Serbia, guvernul vorbește de câțiva ani despre posibilitatea recrutării obligatorii. Au trecut mai multe termene limită fără ca nimeni să fi fost recrutat, dar acest lucru s-ar putea schimba anul acesta, ministrul Apărării, Bratislav Gasic, susținând că legislația va fi în curând prezentată parlamentului.

Având în vedere că țările din regiune își sporesc cheltuielile militare, dar și eforturile de a-și suplimenta personalul, se pune întrebarea, de mult timp, dacă restul Europei ar trebui să fie preocupat de Balcani.

Toby Vogel, de la grupul de experți Democratization Policy Council, consideră că potențialul unui conflict real rămâne scăzut.

„Perspectiva militară în toate acestea este în primul rând una de pregătire, mai degrabă decât de planificare concretă și, cu siguranță, nu de planificare ofensivă”, a declarat el pentru DW. „Serbia nu este pe cale să atace Croația și Croația nu este pe cale să invadeze Serbia”.